Nunta departe de Romania


"Mademoiselle Larisa .... , consentez-vous à prendre pour époux Monsieur Andrei..."
...
...si cum in ambele cazuri s-a raspuns: Oui...a urmat...

"Je déclare Monsieur Andrei .... et Mademoiselle Larisa ..... UNIS PAR LE MARIAGE "
 .....




Tare, nu? Niciodata nu mi-as fi imaginat ca va suna asa de french :))

 ... Cred ca mai multe emotii ca atunci n-am avut niciodata in viata mea, dar au trecut si au meritat. Odata in viata te mariti, nu? Si uite asa m-am maritat eu in Franta.


Multi au ramas uimiti "Cum?! Nu faceti nunta in Romania?". "Nu vine tot neamul?" Nu fratilor. Sincer nici nu prea am un neam mare :)). Si apoi, ne casatorim pentru noi, nu pentru neamuri. Vreau sa am langa mine in acea zi doar persoanele cu adevarat importante, care chiar conteaza pentru mine si fireste contez pentru ele, nu niste rude cu care n-am nici o treaba. Intr-adevar, casatorindu-ma aici, mi-au lipsit anumiti oameni dragi. Asta este dezavantajul unei nunti departe de tara: nu toata lumea va putea ajunge. Dar niciodata in viata lucrurile nu pot fi perfecte, nu? In cel mai bun caz pot tinde spre perfectiune. Si-apoi nu-i bai, mai facem o petrecere in Romania cu prima ocazie.

Nu ne-am casatorit religios, doar civil. Pana la urma, nu  este absolut necesar sa te casatoresti religios. Daca esti ateu?! Casatoria religioasa este doar o traditie, care o poti respecta, sau nu, dupa parerea mea, si o faci nu doar pentru ca "asa trebuie", ci doar daca  simti cu adevarat ca vrei sa fii unit si in fata lui Dumnezeu. Eu personal simt si cred in El,  doar ca n-am avut o biserica ortodoxa in oras. Oricum, eu definesc credinta putin diferit, consider ca ea se poarta in suflet si ca Dumnezeu intelege anumite lucruri, dar sa nu intram in polemici despre religie. "Nunta" este pentru mine ziua in care  spun "da" omului pe care il iubesc si pe care l-am ales pentru tot restul vietii sa-mi fie alaturi la bine si la rau si atat. 

Traditiile si obiceiurile mi le-am facut singura de regula in viata si chiar si la nunta. Mi-am ales o rochie scurta. N-am nimic cu cele lungi, chiar imi plac, dar pe oricine altcineva, nu pe mine. Nu cred ca as fi fost eu, intr-o "rochie de printesa", la fel cum n-as fi fost eu cu un voal pe cap si de aceea am ales o palarie. Daca stau sa ma gandesc ca acum ceva vreme ma gandeam sa ma marit sus pe munte in bocanci, as zice ca am "evoluat" destul de mult, alegand totusi o rochie. Nu am mancat sarmale, ci niste specialitati franceze (nu zic ca mi-au placut mult, dar a fost interesant totusi), nu a existat suc la masa, ci cate un sortiment de vin bine ales pentru fiecare fel de mancare, de la aperitiv pana la desert. Oricum incep sa cred ca francezii ruginesc de la suc! Nu am avut un tort clasic, alb, ci unul in forma de inima, cu numele noastre scrise pe el si niste artificii. Nu stiu sa va spun exact din ce era facut, dar va spun sigur (si asta am cerut expres!) ca nu avea nici un fir de ciocolata. 

 
Sala de casatorii a primariei mi s-a parut superba, ca un adevarat muzeu, sau mai exact ca un salon dintr-un castel, ca tot sunt aici printre ele. Pozele le-am facut pana la urma in curtea unei vechi abatii, Le prieuré de St Cosme, intr-o gradina foarte faina, plina de trandafiri rosii, cataratori.  Masa si dansul s-au tinut la un mic restaurant-hotel langa Tours -Le moulin fleuri, foarte simpatic si inflorat, dupa cum ii spune si numele. Un decor perfect. A fost soare si foarte cald toata ziua si a plouat fix cand trebuie, adica noaptea, in timul mesei. Eu stiu ca daca ploua la nunta, ploua cu bani (deci pana la urma chiar o sa imi permit sa vad epava Titanicului!). Francezii zic ca daca ploua la nunta va fi "un mariage heureux". Deci, in orice caz, este de bine. 

Toata lumea s-a distrat si s-a simtit bine, cred eu, sau cel putin asa am observat. Sper ca nu s-au prefacut! Discutiile s-au purtat jumate in romana, jumate in franceza, intrucat in afara de familie, toti invitatii erau francezi. Totul s-a desfasurat perfect, in afara faptului ca am avut emotii la primarie si ca seara m-au strans pantofii igrozitor de tare. Ar mai fi si rochia - bustiera, care ramasese "cam mare" si am tot tras de ea toata ziua. A fost prima si ultima data cand imi cumpar rochie fara bretele sau maneci. Azorel a fost si el prezent, doar este un membru al familiei in toata regula, insa la primarie a ramas in masina. Era culmea sa intram cu el si sa latre la primar! Imi pare rau doar ca n-am avut alaturi anumite persoane dragi. Dar asta nu inseamana ca nu au fost cu gandul la mine, si eu cu gandul la ele toata ziua. Prietenia adevarata depaseste si miile de kilometri distanta.

In concluzie, ne-am facut nunta asa cum am vrut noi. Si a fost perfecta. Cu adevarat "la plus belle jurnée de ma vie". Nu si-a bagat nasul nimeni, chiar si parintii au fost doar invitati, nu organizatori. Cred ca cel mai important este sa faci lucrurile "cum iti place", nu "cum se cere". Pentru mine n-a existant niciodata "asa trebuie" sau "asa se cade". Nu am reusit vreodata sa inteleg teoria asta. Am considerat intotdeauna ca important este sa fac cum simt eu, astfel incat sa ma faca fericita. Pentru ca doar fiind fericita, ii pot multumi si ferici si pe cei din jur. Nu este egoism, ci pur si simplu asa consider eu ca ar fi firesc. Eu nu prea cred de fel nici in traditii si nici in obiceiuri si cu atat mai mult in ce face lumea, desi respect gusturile si parerile celor din jur. Pentru mine a fost mereu "asta sunt" si "asa ma simt eu bine", idiferent cum m-au privit oamenii. 

A fost ceva mic simplu, dar simpatic si cochet, zic eu. Nu mi-a cantat nimeni "ia-ti mireasa ziua buna", nu mi-au pus nici un batic pe cap, nu am ascultat nici populare si in nici un caz manele, nu a plans bunica si nici nu m-a furat nimeni. Nu am facut nimic din ceea ce se face de obicei. Ahh, doar ca am aruncat buchetul domnisoarelor prezente. In rest, n-am respectat absolut nici o traditie din cele pe care le cunosteam. Insa nu condamn pe nimeni din cei care le respecta. Lucrurile trebuie facute intotdeauna asa cum ti se potrivesc tie si nu altcuiva: daca vrei sa te casatoresti in rochie de printesa, la palat, fa-o si bucura-te de asta, este nunta ta. Daca vrei sa spui "da" in bocanci si supra-pantaloni la Varful Omu, sau prins in coarda pe vreun perete de escalada, esti liber sa alegi asa  si sa fii mandru de asta. Este o certitudine ca noi oamenii suntem diferiti, astfel ca nu trebuie sa ne complacem in situatii si sa ne ascundem dupa aparente, doar pentru ca trebuie sa respectam un tipar. La naiba cu tiparul si cu ce zice lumea! Traiti liber oameni buni, ca avem o singura viata!

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

38 comentarii:

  1. foarte frumos,felicitari si casa de piatra!

    RăspundețiȘtergere
  2. De acord cu tine. Nici eu nu respect traditii si fac totul sa fie pentru mine, cum imi place, nu ca sa fie pe placul "gurii lumii". Ati avut o nunta de vis. Sunt invidioasa;) Sa fiti fericiti 1000 de ani de acum incolo si va pup:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Anda! Asemenea si voua. Da, important este sa faci lucrurile intotdeauna cum te reprezinta...

      Ștergere
  3. Casa de piatra, multa fericire va doresc! Ati fost foarte frumosi amandoi! tinutele foarte bine alese, sa vi se potriveasca caracterului! eu cred ca daca porti ceva ce nu e pentru tine, nu ai cum sa te simti bine si ar fi pacat!

    Si eu m-am casatorit doar la starea civila, in ambasada Romana din Maroc! deci in Romania din Maroc, ciudat stiu :) mi-a fost greu fiindca nu am avut pe cei dragi alaturi de mine! dar vb ta, nu le poti avea toate in viata!

    La biserica nu am facut nunta, el e musulman iar eu ortodoxa, dar asta doar in fata societatii, eu sunt eu, si el e el, si suntem fericiti impreuna!
    Nunta nu am facut datorita faptului ca in Romania nu erau prezenti ai lui, iar in Maroc ai mei, ar fi fost prea dificil! Apoi si diferentele mari de traditie, ar fi fost si costisitoare, iar eu urasc sa fiu in centrul atentiei deci am zis pas fara regrete!
    Ma bucur ca voi ati gasit o cale de mijloc si va-ti simtit bine! :)
    Astept poze si de la nunta! tortul ....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Alicee! Asemenea si voua!
      Ahaa...deci tot departe de Romania te-ai casatorit ...nu stiam ca a fost in Maroc. Important este ca voi sunteti potriviti si fericiti impreuna si la fel de important este ca la fel sa fiti toata viata. Restul sunt detalii...nesemnificative ;)!

      Ștergere
    2. Pozele le-am pus pe facebook aici: http://www.facebook.com/media/set/?set=a.10150930443039334.437848.757389333&type=3

      Ștergere
  4. tres jolie :) Bine ca ai scapat de ia-ti mireasa ziua buna si de batic :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. merci ;)! chiar ar fi fost ciudat aici :)) plus ca ar fi trebuit tradus cantecul pt invitati :p

      Ștergere
  5. Congrats! Încă odată spun: chapeau!

    RăspundețiȘtergere
  6. Exact asa vrem si noi sa ne facem nunta :D. Si eu vreau tot o rochita scurta si un buchet :D si cativa prieteni alaturi. Cred ca o vom face prin decembrie sau ianuarie, cand vom avea 2 ani in acest oras, ca sa ne lipsim de niste acte inutile.
    Sa fiti fericiti o viata intreaga, mereu cu zambetul pe buze! >:D<
    PS: Si Omul meu e fumator de pipa :D.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim mult :*!
      Asa am zis si eu, ca o rochita simpla si niste prieteni sunt de ajuns. Fiind doar o casatorie civila, mi se parea chiar aiurea sa merg la primarie intr-o rochie din aia umflata...

      Ștergere
  7. Asa am facut si noi si a fost totul perfect de la inceput pana la sfarsit. Iar invitatii imi mai spun si acum, dupa 5 ani de zile, ce nunta deosebita si emotionanta prin simplitate am avut :-) Unde mai pui ca am organizat totul singura-singurica...

    Casa de piatra inca o data si sa fiti fericiti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Ioana! Asemenea si voua. Da si noi am organizat totul singurei (bine fiind ceva simplu n-a fost prea greu, dar tot au fost detalii :p). De multe ori simplitatea impresioneaza mai mult.

      Ștergere
  8. Larisa, nu te cunosc personal dar din poze mi-am dat seama ca ati fost exact cum sunteti voi de obicei! Iar hainele v-au reprezentat tot pe voi! Si eu ador simplitatea.Si inca ceva, ai dreptate credinta unora dintre noi e in suflet... Casa de piatra draga mea, si zile asemanatoare celei in care ati facut marele pas sa aveti toata viata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Ramona! Da, intotdeauna mie cel putin mi-a placut sa fiu eu insami, si asa am ales sa fiu si in acea zi. Sincer nu am planuit in detalii tinutele, le-am ales pur si simplu, sa ne placa si sa nu fie nici prea scumpe si culmea le-am ales separat si totusi ne-am potrivit :))

      Ștergere
  9. Mi-ar fi plăcut să văd mai multe fotografii de la eveniment! :)) Dar dacă nu sunt....nu sunt!
    Casă de piatră vă doresc! Să aveţi parte în viaţă de tot ce e mai frumos!

    RăspundețiȘtergere
  10. Absolut minunat si citind randurile ma regasesc pe mine, nici eu nu tin la obiceiuri si tocmai de aceea am sa-mi fac nunta diferit si am sa-i duc pe cei dragi in Grecia, o tara pe care o iubim si o sa ne petrecem bine la o taverna :D As veni sa zic da si la Paris dar e mai greu :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Super! Taverna in Grecia suna interesant ;). Cel mai important este sa faci lucrurile cum iti plac tie .

      Ștergere
  11. Super!!! Casa de Piatra!!! si tot ce e mai bun pe lume. Mi-ai dat curaj si o speranta ca se poate si departe de casa. Eu am 40 de prieteni si rude care nu accept sa lipseasca de la nunta mea si e cam greu sa ii aduc pe toti in Dublin, da nu imposibil. Si am putea face petrecerea si cununia religioasa in Romania...
    Eu deja imi luasem gandul ca se mai poate face ceva, dar acum incep sa pun totul cap la cap si cred ca e posibila o astfel de nunta si in Dublin :)
    Multumesc pentru idee si eu sunt putin speriata de nuntile traditionale, desi am zis clar ca nunta mea nu va fi una traditionala :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Raluk! Clar se poate si departe de Romania. Si noi am zis la fel, ca religios ne vom casatori in tara, anul viitor poate. Da, partea urata este cu lipsa persoanelor dragi. Si noi aveam persoane care am fi vrut sa vina, insa adevarul este ca multi nu prea si-au permis, financiar vorbind si apoi nici noi nu ne-am permis chiar pentru toti...dar asta este acum, mai facem o petrecere in Romania cu toata lumea.

      Ștergere
  12. m-ai uns pe suflet Larise! am aceleasi principii, si la fel ca tine, nunta noastra a fost una simpla; din pacate am avut parte de surprize neplacute si asa ne-am trezit cu un acordeon in fata blocului...ori 4 invitati nepoftiti de noi....(din 8 cati trebuia sa fim, ne-am trezit 14)
    a fost o lupta crancena sa ma impun in fata traditiilor si n-am sa inteleg de ce parintii, socrii, nasii vor atata tambalau si tziganie, cand noi "ciudatii" ne dorim LINISTE...casatoria e altceva decat paiete, voaluri de nu te mai vezi, cameramani, orchestra, bani in plic, cadouri la nasi...si alte nebunii....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si tu m-ai uns pe suflet cu pozele de la nunta voastra, pe care le-am vazut pe picasa acum ceva vreme si ati fost chiar o sursa de inspiratie ca sa zic asa ;). asa ca multumesc. am zis atunci "uite o nunta din asta vreau si eu". da, este greu sa lupti cu traditiile si conceptiile oamenilor.deja colegele ma intrebau inainte "si cuuum, nu ti-ai luat o rochie de printesa?!" nu frate... si eu sunt de acord ca o casatorie inseamna mult mai mult decat niste paiete si o orchestra de lautari ...

      Ștergere
  13. foarte frumos, felicitari! noi suntem logoditi si inca nu planuim nunta sau altceva, e devreme acum, dar si eu imi doresc sa fie asa cum simtim noi, sa fie pentru noi si nu pentru ceilalti. sa vedem ce va iesi pana la urma, mai sunt cativa ani pana acolo! inca o data felicitari si sa fiti fericiti in fiecare zi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, asemenea si voua! Nunta o puteti faceti cand simtiti voi ca sunteti pregatiti, pana la urma nu actele conteaza intr-o relatie, ci sentimentele si intelegerea dintre voi. Va doresc multa bafta in noua tara si succes pe toate planurile!

      Ștergere
  14. multumim mult, esti o draguta! asa e, intelegerea si sentimentele sunt cele care conteaza cel mai mult. succes si voua!

    RăspundețiȘtergere
  15. Felicitari si casa de piatra va doresc. Pozele spun totul despre voi, sunteti doua persoane boeme, care iubesc si traiesc viata la maxim. Va potriviti perfect in tabloul superb al Frantei.

    RăspundețiȘtergere
  16. Simplitatea e complexa ! Felicitari si ssa aveti parte de tot ce va doriti, Si chiar daca nu vrei sa recunosti v-ati zbatut ceva si sigur presiunea a fost destul de mare , dar ne bucuram sa vedem ca s-a omogenizat asa cum v-ati propus.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, o nunta, oricat ar fi de mica si simpla, presupune ceva bataie de cap. Dar se presupune ca se intampla doar o data in viata, nu?

      Ștergere
  17. Foarte tare, felicitari! Este ceva memorabil, bravo!

    RăspundețiȘtergere
  18. ceva cu totul si cu totul aparte, foarte frumos

    RăspundețiȘtergere