La pas prin satele Loarei- Turquant

Cand eram eu mica imi placea sa citesc in vacante. Nu ca acum nu as mai citi, dar imi placea cu precadere sa citesc carti in care actiunea se petrecea undeva la tara, intr-un sat romanesc. Ma fascinau traditiile, obiceiurile, superstitiile taranilor, felul lor de a gandi si de a privi viata, intelepciunea si inteligenta aceea nativa, neprelucrata de mari institutii de invatamant. Ce citeam in romane, incercam apoi sa gasesc in realiate, in special in satul bunicii mele, din Arges. Fata de satul unde am copilarit, cel de langa Bucuresti, la bunica din partea mamei, era altfel. Oamenii erau altfel, mai de la munte. Alte datini,  alte credinte, alte randuieli.  Imi placea sa ii ascult si sa ma pierd in vorbele lor, imi placea judecata lor simpla, viata lor de zi cu zi, ce ma duceau parca intr-o alta lume.

Église Saint-Aubin de Turquant
Église Saint-Aubin de Turquant

Chiar si acum ma fascineaza viata la tara. Oriunde merg imi place sa pun pe lista si plimbari prin sate.  Ador sa umblu fara un obiectiv anume, sa le admir, sa ma pierd pe ulitele lor, atat in Romania, cat si aici in Franta. Desigur, satul de aici este diferit fata de cel din Romania pe care il stiam eu la bunici,  dar fiecare are frumusetea lui unica. N-as putea spune ca unul este mai fain decat altul. Asa ca ati ghicit, eu sunt adepta turismului rural. Pe langa marile orase, au si satele farmecul lor. Iubesc casele traditionale, stradutele mici, bisericile, gospodariile locuitorilor, satenii, cu traditiile lor. Asa ca si aici unde sunt acum, pe valea Loarei, pe langa castele si orase, mai fac din cand in cand o plimbare prin te miri ce sat. Multi nu inteleg asta, dar pe mine ma bucura tare.


In general, cine ajunge in Franta este ispitit sa viziteze marile orase, ce-i drept frumoase si incarcate de istorie si cultura.  Dar ca oriunde in Europa,  si micile sate au farmecul lor. Se incearca si aici o promovare a turismului rural, a micilor asezari pitoresti si tocmai de aceea s-a creat o asociatie a celor mai frumoase sate ale Frantei. Desi toate satele de aici beneficiaza de tehnica moderna si de utilitati (nu ai sa gasesti localitati fara gaze, apa curenta, canalizare si retea de transport in comun), parca totusi viata la tara se desfasoara dupa alte reguli, mult mai calma, mai calda si ceva mai molcoma decat in orase. 









Cand am fost la drumetia pe podgoria Saumur Champigny, o buna parte din drum a fost prin Satul Turquant, sat mic si necunoscut asezat pe malul Loarei, in regiunea Pays de la Loire, departament Maine-et-Loire. Sa te plimbi pe stradutele satului acesta este o adevarata placere: case de piatra, ulite inguste, pavate, majoritatea in panta, verdeata multa si  curti frumos amenajate. Ce este cel mai placut ochilor sunt florile colorate pe care le gasesti la tot pasul: in curtile oamenilor, la ferestre, la gard, pe poarta si chiar in mijlocul strazii. Nimeni nu le rupe, nimeni nu le distruge, si mai ales nimeni nu le fura. Si asta nu doar aici, ci in toate satele prin care am trecut, strazile erau pline ochi de jardniere cu flori. Mi se pare de-a dreptul minunat. Dau o nota vesela si desfatatoare asezarii.  Imi amintesc in copilarie, de gradina surorii bunicii mele.... era o splendoare: o alee de trandafiri care iti mutau nasul cu parfumul lor vara, butasi de lavanda, arbusti mai inalti sau mai pitici, panselute, garofite, regina noptii... o gradina atat de cocheta, pentru o simpla curte de la tara. 

Pana si florile, aici se tin in..butoi?!





Este o nebunie si sa arunci din cand in cand un ochi in curtile oamenilor, care nu sunt baricadate si inchise. Majoritatea au niste gradini aratoase, aranjate armonios, cu multe plante decorative, arbori, arbusti, flori colorate, multe flori colorate,decoratii, masute, bancute, scaunele... o splendoare. Fieste ca exista curti si mai anoste, mai putin aranjate, acum depinde de fiecare localnic si de cat de pasionat de gradinarit este, nu-i asa? Si in satele din Romania, am vazut gradini frumoase, i-am admirat intotdeauna pe cei care , isi amenajau in curte si un mic colt decorativ, mai mare sau mai mic si nu cultivau cartofii pana in poarta.


Eu una ii invidiez pe cei care locuiesc la tara.  Ii invidiez  din simplu motiv ca locuiesc la casa si au o gradina. As vrea o casa pe pamant, am mai spus, sa imi amenajez eu gradina dupa bunul plac, ornamentala in fata casei si de zarzavaturi in spate (da, imi place sa cultiv si ardei sau varza :p). V-am aratat doar gradina de la Castelul Villandry.  As vrea sa am o aleie cu trandafiri rosii, din aia parfumati si agatatori, cativa brazi care sa-mi miroasa a munte tot anul, arbusti verzi de toate formele si multe alte flori colorate. Ahhh...si obligatoiu un maslin si un lamai. Pare ciudat, dar nah, fiecare cu piticii lui, nu-i asa? Din pacate, pana una-alta locuiesc la bloc, dar macar locuiesc la parter si intr-un orasel mic si linistit, asa ca tot este bine. Cine stie, poatre intr-o buna zi....visul mi se implineste.






Voi ce parere aveti? In calatoriile voastre, includeti si mici sate cochete, pitoresti?  Sau preferati doar marile orase?

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

20 comentarii:

  1. eu sunt innebunita dupa satele frantuzesti. prefer de o mie de ori sa merg gura-casca printr-un satuc decat decat sa vizitez un oras mare. prima oara cand am venit aici aproape zilnic ma duceam, cu trenul, intr-o localitate. acum m-am puturosit :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lenea asta e mare :))! Si eu ma gandeam ca m-as putea duce mai des prin localitatile de langa Tours...

      Ștergere
  2. Imi place ce-ti place. Ai scris un articol frumos, faci omului pofta sa plece la drum, sa vada :)
    Mie imi place sa vad orice cand merg pe undeva. Nu sunt adepta turismului rural, dar asta nu ca nu mi-ar placea lumea satului, insa locuiesc in oras, dar intr-un cartier cu un peisaj exact ca un sat mai rasarit. Deci tot ce e acolo, intr-o localitate rurala, am acasa, inclusiv vaci care merg zilnic la pascut. Am o gradina destul de mare, cu de toate, poate de aici si cunoasterea intr-ale plantelor, legumelor si toate cele.
    Deci avandu-le acasa pe toate de cand ma stiu, prefer sa vizitez totusi orase, nu neparat foarte mari. Cel mai mult imi plac constructiile deosebite, nu ma omor dupa umblat prin magazine, nu shoping-ul e pasiunea mea. Vizitez biserici, catedralele sunt favoritele mele, mai ales cele gotice. Ador goticul, probabil Franta ar fi de vis pentru mine. Imi plac orasele medievale foarte mult. In fine...ma opresc, altfel o sa scriu cat ai scris tu :) Noapte buna, Larisa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In cazul tau e de inteles Elly. La mine e invers, am locuit aproape mereu (execptand copilaria) la bloc, intre 4 pereti si probabil de aceea prefer locurile mai linistite, mai deschise, cu verdeata. Oricum, sunt multe sate care par mici orasele, deci cred ca ti-ar place...Cu shopingul mai ales in vacante nici eu nu ma omor, cumpar cel mult suveniruri marunte, e pacat sa pierd vremea prin magazine cand sunt atatea de vazut...O zi faina iti doresc Elly!

      Ștergere
  3. Oooo, da, mai vrem sate din zona... Cum zicea si Micky treaba cu urcatul in tren si vizitat in fiecare zi altceva e grozava, am experimentat si eu in jurul Montpellier-ului :D Ah, ce-as mai repeta experienta! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca ar trebui sa-mi vindec si eu lenea (acum pana nu vine iarna) si sa mai umblu prin imprejurimi :)). Tot zic asta, dar cu mobilizatul e mai greu :))!!!

      Ștergere
  4. Sunt foarte frumoase satele frantuzesti. Sau cel putin ce ai postat tu pana acum! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Minnie, sunt dragute. Bine, fireste ca nu toate :)), unele sunt anoste, simple, nu prea ai ce admira...

      Ștergere
  5. felicitari pentru fotografii, sunt superbe

    RăspundețiȘtergere
  6. Noi preferam mai mult orasele mici, unde vezi istorie, traditii, obiceiuri, ceea ce in orasele mari nu prea vezi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, asa este, sunt faine oraselele...

      Ștergere
  7. Mie imi plac la nebunie satele, imi plac circuitele ce cuprind mai multe sate! o vacanta perfecta ar avea 3-4 sate si 3-4 zile intr-un oras :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate Alicee, cel mai bine este a combini. Asa imi place si mie. Sa fie si mare si munte si sate si orase faine...de toate daca se poate :))

      Ștergere
  8. mmm foarte frumos.. mi-ai facut pofta de o plimbare prin satele frantuzesti :) Sper sa ajung in aceasta toamna sa vizitez citeva...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt faine si specifice fiecarei regiuni, merita o plibare daca ajungi, mai ales toamna....

      Ștergere
  9. Imi plac mult de tot casele de piatra pline de verdeata, in special cele ornate cu flori viu colorate. Ador vegetatia mediteraneana cu leandrii, smochini, lamai si bougainvillea. Nu mai vorbesc de palmieri...
    Orice oras contine stradute inguste si casute albe, de piatra, e pe gustul meu. Dar asezarile mici au mai mari sanse sa contina doar o astfel de arhitectura decat marile metropole, asa ca eu de ele sunt fascinata.
    Pozele tale mi-ai amintit de Dalmatia...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ehhh, acolo in Dalmatia peisajul este mult mai mediteranean :)!!! Si eu ador gradinile mediteraneene, am intalnit si aici in zona, pe la cateva castele...sunt superbe! Au si metropolele farmecul lor, dar parca asezarile mici pastreaza mai bine istrie, cultura traditii..si mie mi se par fascinante si incerc sa le descopar pe unde am ocazia.

      Ștergere
  10. Ce frumusete de satuc, sa-l tot cutreieri. Si eu ador sa ma plimb prin sate, pe uliţe, să uit uneori că sunt doar un călător şi să încerc să trăiesc alături de săteni, în spiritul lor, să mă bucur de lucruri simple, mărunte, şi mai ales de înţelepciunea unor oameni care n-au multă şcoală, dar sunt atât de frumoşi la vorbă, la suflet.

    Îmi plac însă şi orăşelele pitoreşti, cu stradele şi clădiri vechi, animate de flori în ferestre.

    Ai surprins în imagini atât de frumos atmosfera acelui sat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Mira! Da, intelepciunea oamenilor simpli este fascinanta. Cand mergeam la bunica mea as fi ascultat povestile ei si ale satenior ore in sir, fermecata parca de vorbele lor....

      Ștergere