Calatorie culinara in Lorena

Lorena, alaturi de Alsacia, este una din regiunile mele preferate din Franta, se stie. Trecuta de-a lungul istoriei de multe ori din mainile francezilor in ale nemtilor, Lorena a imprumutat ce e mai frumos si mai interesant de la ambele popoare. Este fascinant cat de bine se imbina acolo eleganta si rafinamentul francez, cu arta si rigurozitatea germana. Plimbandu-te pe stadutele oraselor, sau prin sate, nu mai stii de multe ori in care dintre tari te afli de fapt. Vara trecuta am petrecut 3 saptamani in Lorena, la cativa km de Metz, undeva langa Burtoncourt. Este o regiune inimaginabil de frumoasa, ininsa pe coline molcome, in care m-as intoarce fara sa ma gandesc prea mult, ori de cate ori as avea ocazia. 

Ce sa vezi in Lorena?
Daca ajungi aici nu rata in primul rand orasele Metz si Nancy. Cu celebra Piata Stanislas si Palatul Ducilor de Lorena, Nancy este un oras plin de istorie si cultura, in timp ce Metz, mai putin mai cunoscut, desi capitala de regiune, te imbie cu centrul sau vechi medieval deosebit, sau cartierul imperial, construit de nemti in perioada de ocupatie.
Apoi, daca ai timp, fa o plimbare prin micile sate, pentru ca ar putea fi o adevarata placere. Asezari pierdute intre coline, cu nume germane, cu case traditionale nemtesti, desprinse parca din alte timpuri, te fac parca pentru moment sa crezi ca ai trecut, fara sa realizezi, frontiera franceza. Am mers cu masina intr-o zi din Burtoncourt pana la Boulay-Moselle (stiu, n-ati auzit de ele, nici eu pana atunci!), pe o sosea pustie ce isi facea loc printre dealuri si am ramas incantata de-a dreptul.
Daca iubesti muntele, Vosgii te asteapta cu multe trasee de drumetii, majoritatea usoare, fiind un masiv care nu depaseste 1400 m. Cel mai celebru traseu este Route des Cretes, folosit in Primul Razboi Mondial ca drum pentru aprovizionarea frontului.
Si daca tot suntem la capitolul Primul Razboi Mondial, daca esti pasionat de istorie, nu trebuie sa ratezi Verdun, locul unde s-a purtat una dintre cele mai sangeroase batalii si Memorialul ridicat sa aduca un omagiul celor cazuti pe front. Eu nu am fost si mi-a parut rau apoi, nu stiu cum atunci a putut sa-mi scape, dar data viitoare cu sigurata nu-l voi rata.

Metz

Ce mananci si ce bei in Lorena?
Cum spuneam Lorena pastreaza mult din cultura germana si asta se rasfrange pana la preparate culinare si bauturi, dar nu atat de mult ca Alsacia, care vorba aia...acolo nu mai esti in Franta. 
Nu poti ajunge aici fara sa gusti specialitatea traditionala, care a facut inconjurul lumii, adica quiche-lorraine. Este o tarta sarata, ce poate fi servita ca antreu sau ca fel principal, facuta cu sunculita afumata (lard fumé- unul dintre ingredientele de baza ale bucatariei acestei regiuni), smantana, oua, lapte si nucsoara, aceasta din urma dandu-i gustul specific. Ti-am pregatit mai jos o reteta de quiche lorraine, incercata de mine acasa. Alte mancaruri traditionale mai sunt diverse combinatii de carne si legume (in special cartofi, care sunt "sfinti" in aceasta zona), cum ar fi: bouchée à la reine (un fel de pateuri cu carne, ciuperci, n-am incercat, dar urmeaza) preparatul preferatal reginei Maria Leszczynska, potée lorraine (carne cu legume).

Dupa, urmeaza desigur branza. Cea mai celebra branza in Lorena este Munster, o branza din lapte de vaca, cu miros puternic, intepator...din aia "imputita" ca sa ma intelegeti mai bine. Nu oricine o poate aprecia...dar puteti incerca.

Iar ca desert....pai cel mai cunoscut desert din Lorraine este tarta cu....corcoduse. Da ati citit bine: corcoduse, care de altfel sunt foarte apreciate in aceasta regiune si folosite atat la prajituri cat si pentru fabricarea de diverse alcooluri tari si parfumate, gen tuica mai pe romaneste. Nu stiu, n-am gustat, eu raman la vin! V-am pregatit si o reteta de tarta incercata si gustata de mine, numai ca eu am inlocuit corcodusele cu ceva asemanator, adica prune, pentru ca nu am gasit la momentul respectiv. 

Alte deserturi traditionale mai sunt multe, care cu siguranta le-ati gustat, dar n-ati stiut ca de aici vin. Nici eu! Una dintre ele ar fi celebra madlena, (cred ca toata lumea stie ce e aia, un fel de briosa si toata lumea a gustat-o). Ei bine madlena este originara din orasul Commercy, regiunea Lorena si poarta numele unei servitoare, Madeleine Paulmier, care pregateste acesta prajitura special pentru ducele Stanislas Leszczynski, tatal reginei, Maria Stanislas Leszczynski , sotia lui Ludovic al XV-lea. Da, probabil v-ati prins ca-mi place istoria, nu? Deci trebuie sa gustati madlena, aici "la mama ei", daca ajungeti, sau sa va ganditi la colinele Lorenei, oriunde ati gusta-o! Intr-o zi o voi incerca si eu acasa, am descoperit ca am tava speciala pentru madlene.


Alceva dulce din Lorena si ultra-mega-cunsocut sunt celebri macarons. Sunt multe retete regionale de macarons in Franta, dar unele dintre cele mai savuroase sunt cele ale macaron-ilor de Boulay-Moiselle sau de Nancy. Bine se pare ca originea acestei mici prajituri, pe care toata lumea o asociaza cu Franta, vine din Italia, se zice ca ar fi adus-o Maria de Medici de la Florenta, nu se stie, dar despre asta vom vorbi altadata, probabil cand va voi arata cum am preparat eu macarons à la maisonDar va pot spune ca niciodata nu am mancat mai multi macarons in viata mea, si mai buni, ca atunci cand am stat in Lorena.

Ar mai fi baba au rhum, care este pe lista de incercari viitoare in ale gastronomiei, un fel de savarina mai pe romaneste, dar sub alta forma. Este cica originara din Polonia, adusa si adaptata in Lorena de dl Stanislas Ducele, de care vorbii mai sus. 

Ce bem? Pai...vinuri regionale (in special albe sau rosé), ca suntem cu un picior in Franta si bere traditionala, pentru ca suntem cu celalalt picior in Germania. Da, in Lorraine se consuma multa bere. Aici am baut bière amère, bere amestecata cu un sirop amar, ...interesanta, ce pot sa zic. Puteti incerca.

Cam asta ar fi pe scurt bucataria din Lorena. Acum hai sa preparam ceva simplu si bun,
acasa, impreuna...
 
1. Quiche lorraine

Ingrediente:
  • 1 foaie de aluat foietaj 
  • 200 g smantana 
  • 200 ml lapte 
  • 2 oua 
  • 200 g sunculita afumata taiata marunt 
  • sare & piper dupa gust (un varf de cutit) 
  • un varf de cutit de nucsoara macinata 
  • optional: 120 g cascaval ras

Ingredientele sunt in principiu pentru o forma de tarta cu diametrul de 20 cm. Daca aveti una mai mare, a mea din imagine are 25 cm, mariti cantitatile cu cateva grame. Sunculita si cascavalul ras se pot pune mai mult sau mai putin dupa preferinta (desigur nici sa umple juma' de forma), iar crema cat sa umple tarta, insa sa mai ramana cativa milimetri liberi, pentru ca in cuptor va mai creste si riscati sa dea pe-afara.

Indindeti aluatul intr-o forma de tarta, tapetata in prealabil cu unt si faina (optional, eu nu tapetez decat cu unt!), intepati-l cu furculita (ca altfel face bule in cuptor!), lasatil 15 minunte in frigider, apoi pre-coaceti 10 minute in cuptoul preincalzit, la 180°C.

Intre timp preparati umplutura: sunculita o caliti bine in putin ulei, apoi o scurgeti si o puneti deoparte.

Amestecati ouale, laptele, smantana, sarea, piperul si nucsoara intr-un blol, pana amestecul devine omogen.

Dupa cele 10 minute, scoateti aluatul din cuptor, puneti pe fund mai intai sunculita calita, apoi radeti putin cascaval (este optional, reteta originala nu are asa ceva!), dupa care turnati amestecul de oua cu restul ingredientelor.

Coaceti tarta la 180 de grade in jur de 20-30. Este gata cand capata o culoare aramie, la fel ca si aluatul de pe margine.

Aluatul se poate prepara, desigur in casa, din 250 grame faina, care se amesteca bine cu 125 g unt (solid, NU topit!), pana se obtine ceva sfaramicios. Se adauga 1 ou mic, un varf de cutit de sare si putina apa, vre 20 ml, gen 1 lingura-doua, se mesteca si se framanta pana arata ca ...un aluat omogen si elastic. Se face o bila, se inveleste in folie alimentara si se baga 30 de minute la frigider. Se scoate se intinde si....vezi reteta mai sus!


2. Tarta de corcoduse (prune) 

Ingrediente:
  • 1 aluat foietaj 
  • 80g migdale macinate pudra
  • 50 g zahar
  • 1 ou 
  • 50 g unt 
  • esenta de migdale amare 
  • 400 g de corcoduse (prune sau alte fructe proapete cat sa acoperere bine toata suprafata tartei) 

Ingredientele sunt in principiu pentru o forma de tarta cu diametrul de 20 cm. Daca aveti una mai mare, mariti cantitatile cu cateva grame

Taiati fructele jumatati, scoateti samburii si stropti cu putin suc de lamaie sa nu oxideze.

Amestecati pudra de migdale, zaharul, oul, untul topit si cateva picaturi de esenta de migdale, pana amestecul devine fin si omogen.

Indindeti aluatul si aranjati-l in forma de tarta, tapetata in prealabil cu unt. Turnati compozitia de migdale, peste care asezati frumos, ordonat fructele.

Coaceti la 180-200 grade timp de 30-35 minute.

Aluatul se poate prepara, desigur in casa, vezi mai sus reteta.


Va doresc pofta buna si sa nu ocoliti Lorena. Chiar daca nu este atat de cunoscuta, ca Alsacia, este o regiune care merita vazuta, inteleasa si apreciata.

 

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

36 comentarii:

  1. multumesc de retete...hmmm...iubesc branzeturile imputite !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu, dar nu toate, unele sunt prea imputite :))

      Ștergere
  2. Retetele sunt tare faine! Mai ales quiche-ul îmi face tare cu ochiul!
    Zi faina Larisa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi Minnie. Quich-ul e simplu de facut, rapid si e foarte gustos...

      Ștergere
  3. Uite ca nu stiam nici o mancare traditionala din regiune deci articolul e cat se poate de cultural si informativ pentru mine! Tartele o sa le fac si eu, sa gust putin din regiunea asta, chiar daca e de la distanta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa imi spui daca ti-au placut dupa Alicee :)! Sa stii ca nici eu nu le stiam pana sa ajung acolo :))...de fapt nu stiam in general prea multe despre Lorena inainte :D.

      Ștergere
  4. Baba au rhum am mancat intr-un local traditional din Lyon, mi-a placut mult!

    Ma tenteaza sa incerc sa fac si eu un quiche, insa nu-mi place partea cu aluatul facut in casa :-)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Adica mi-ar placea sa fie facut in casa, dar nu de mine, asta era ideea :-P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai poti sa-l cumperi aluatul, Ioana. Si eu il cumpar, nu il fac, mai ales ca il gasesc sub toate formele, pe toate drumurile :)). Desigur este mai sanatos facut in casa, dar hai sa fim seriosi, ce mai este perfect sanatos astazi :D?! Sa imi spui daca ti-a placut quich-ul daca te hotarasti sa incerci :)

      Ștergere
  6. Arata bine, sunt convisa total ca are un gust bun!
    Insa cand vad o astfel de prajitura ma gandesc la azvarlirea de prajituri fix in fata victimei...
    Cred ca era la moda inainte de 1990-2000 daca nu insel...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) Cred ca pentru azvarlirea de prajituri merg mai bine alea cremoase, cu frisca sau ciocolata :))

      Ștergere
  7. Mi-a fost frica sa deschid articolul tau tocmai ca am vazut ''culinar'' si mai ales ca in ultimul timp m-ai facut sa balosesc asupra tastaturii cand ai pus cateva bunatati pe facebook :D Dar uite ca l-am deschis si ma bucur ca am facut-o pentru ca acum am si doua retete:D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)))
      Sa le incerci, ca nu sunt grele si apoi sa-mi zici daca ti-au placut.

      Ștergere
    2. Absolut :D Apoi iti trimti cateva retete dragi mie de prajituri cu foi din Ardeal sa le faci si tu :D ca un fel de leapsa :D

      Ștergere
    3. Chiar te rog! Poti sa le trimiti si inainte ;)!

      Ștergere
    4. Iti trimit o carte intreaga :D

      Ștergere
  8. Faina regiunea. Uite ca au si ei un Route des Cretes :) Eu am mancat quiche la Paris si nu mi-a placut dar am incercat acasa si e mult mai bun. Aluatul si eu il cumpar.Uneori il fac cu legume, doar legume (ardei, dovlecel, vinete, rosii, ceapa), si amestec smantana cu ementhaler. E bun :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai se gaseste peste tot aluatul..poate o sa incerc si eu acasa cand mi-oi cumpara un aparat din ala de facut paine :D. Am mai incercat si eu diverse cobinatii din astea de tarte sarate doar cu diverse legume, sau si ceva carnita... sunt bune, depinde de combinatie..

      Ștergere
  9. Foarte frumos articolul, Larisa, tare mult mi-a placut. Pana la partea cu retetele unde m-am blocat :D Ufff, eu sunt chiar singura aici care marturiseste ca este cat se poate de departe de tot ce inseamna gatit? Dar desigur ca ma bucur oricand sa vad si sa gust bunatatile pe care le fac altii :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Mira! Pai astea sunt niste retete tocmai bune sa incepi, pentru ca sunt foarte usoare :). Nu-ti inchipui ca eu sunt vreun master chef :)), incerc si eu diverse combinatii. Unele ies, altele nu, dar perseverenta este mama invataturii. Totul este sa-ti placa :).

      Ștergere
  10. Wou, cat de reusita e imaginea cu orasul Metz. Cred ca m-am indragostit. :D
    Si sa vezi ce coincidenta, in urma cu cateva luni, sa tot fie vreo 6-7, am descoperit pentru prima data quiche-ul. Eram la Cora si imi era tare foame, l-am vazut in vitrina si am zis sa incerc si eu, ca prea arata bine(cu sunca si cascaval si cu ton). Dar, sa vezi stupoare, cand m-am uitat la ingrediente, era plin de E-uri, de conservanti. :( Deci, as prefera ceva facut in casa...
    Asa ca reteta ta a venit la fix, o sa incerc sa o fac intr-un weekend. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi Nice! Imaginea este una dintre tentativele mele de panoramice :p
      Cat despre quiche, categoric este mult mai sanatos facut in casa si in plus nu este nici greu. Sunt mai multe variante de quiche. Reteta care am pus-o aici si care am facut-o si eu la randul meu acasa, cica ar fi cea clasica traditionala, dar cine mai stie acum...Sa imi spui cum a fost :)!

      Ștergere
    2. Daca-mi reuseste, fac un articol cu rezultatul, cu link catre tine. :D

      Ștergere
  11. Foarte frumos ai povestit despre Lorena. Auzisem si de Alsacia, si de Lorena. Fotografia orasului Metz e foarte reusita. Te felicit!
    Cred ca ambele tarte sunt bune. Dragut ca undeva, in alta parte de lume, se folosesc corcodusele, care si la noi sunt folosite nu numai la tuica. Din corcoduse de face compot, se zice ca foarte bun desi eu n-am ajuns sa gust sau un fel de gem mai subtierel, care se mananca chiar atunci, nu se pastreaza.
    Tartele arata minunat. Cea sarata m-ar tenta mai mult, poate cine stie? As putea s-o incerc pt. ca n-am mai incercat cam de mult mancaruri noi.
    Bun articolul!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alsacia si Lorena sunt doua regiuni foarte faine, mai deosebite decat restul Frantei datorita influentei germane. Depinde de gusturi, dar mie mi-a placut mult imbinarea.
      Si eu am ramas uimita ca se fac prajituri din corcoduse, la mine la tara in Ro era plin de corcoduse peste tot, dar oamenii nu faceau decat tuica si compot.
      Nu mi-au iesit chiar perfecte tartele, trebuia sa le umplu mai mult, dar asta este...data viitoare stiu mai bine cum sa fac :)))

      Ștergere
  12. Am incercat eu macarons à la maison dar nu mi-au iesit :(( Asta si pentru ca, recunosc, nu-s foarte priceputa in bucatarie :D Dar le iubeeeeesc, as manca pana mi-ar fi rau (stiu, foarte sanatos) :))
    Mi-a placut foarte mult cum ai prezentat aceasta calatorie in Lorena, sper sa mai ajungi prin zona care atat de mult ti-a placut si sa ne mai incanti si cu alte povesti de la fata locului :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da e complicat cu macaronii facuti in casa...nici mie nu imi ies, cred ca trebuie ceva experienta, migala si un cuptor cu ventilatie puternica sa-i usuce. Dar si eu as manca pana mi se face rau fara sa ma satur :))
      Si eu sper sa mai ajung in Lorena, dar la fel de mult sper sa ajung in Alsacia ...

      Ștergere
  13. Metz...Un oras superb..Am fost doar in trecere, dar mi-a placut la nebunie..Sper sa mai ajung acolo...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E frumos Metz si mie mi-a placut. Si Nancy e mare si la fel de interesant...Iti doresc sa mai ajungi in regiune.

      Ștergere
  14. Foarte frumoasa experienta in special cea culinara!

    RăspundețiȘtergere
  15. super fain! nu am vizitat inca regiunile acestea, dar imi doresc! multumim de retete, eu o sa le incerc cand voi avea cuptor, ca inca nu am sau daca nu cand merg in vizita la mama. te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa le vizitezi cand ai ocazia Milena, sunt foarte faine :)! Si sa incerci retetele, iar apoi sa-mi spui cum au fost ;)! pup :)

      Ștergere
  16. N-am apucat să citesc, dar știu că-mi plac pozele foarte mult!

    RăspundețiȘtergere
  17. Aveam de gand sa scriu despre Lorena (nume care imi aminteste de prima iubita a baiatului meu), dar felul in care arata prajitura asta m-a facut sa imi zboare orice altceva din cap.
    Ma intorc mai tarziu, sa iau reteta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) chiar te rog...si dupa sa imi zici daca ti-a placut :)

      Ștergere