Pe Arges in jos...


La buncii de la Argeș nu mi-am petrecut niciodată vacanțe întregi în copilărie, dar asta nu m-a împiedicat niciodată să fiu vrăjită de acel loc. Casele răspândite pe dealurile argeșene, livezile cu mere și pruni, cărări înguste ce se pierd pe coastele împădurite, râurile molcome ce duc poveștile la vale, oamenii aceia simpli, dar atât de înțelepți, viața lor, cuvintele, poveștile sunt încă fascinante pentru mine. Nu am mai fost demult acolo și privind pozele care le am simt un fior de dor. Un dor de acea lume tăinuită dincolo de porți înalte și curți cu bolte de viță de vie, pierdută pe ultie și vâlcele umbrite.... 
  
Mi-e dor de ograda buncii, de casa bătrânească înălțată peste beci, de prispa cu podea de lemn, de mușcatele roșii atârnate la geamuri, de camerele mici cu lavițe mari, de lemnele care trosneau iarna în sobă, de carnea păstrată la oală, de fructele proaspete din pom, de băncuță de lângă bucătăria de vară, de parfumul florilor de tei.... 













"Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Cîţiva oameni s-au stins, alţii le-au luat locul. Peste zvîrcolirile vieţii, vremea vine nepăsătoare, ştergînd toate urmele. Suferinţele, patimile, năzuinţele mari şi mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca nişte tremurători plăpînde într-un uragan uriaş"
L. Rebreanu; Ion

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

33 comentarii:

  1. atmosfera de vis, calma si de-o frumusete unica! vacantele la tara sunt balsam penru suflet!
    happy WW! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este Carmen! Mi-e dor adesea de satul bunicii ....

      Ștergere
  2. Asa este, Larisa, o lume de poveste care si-a pastrat farmecul. Superbe imaginile, cea care are in planul indepartat o casuta rosie e preferata mea. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Nice! Am dat peste ele prin folderul de poze de pe calculator. Le am acolo de vreo cativa ani...

      Ștergere
  3. Cat ar zice vesticii ca suntem primitivi tot îi batem la c..
    Imagini mai rustice si mai linistitoare nu ai sa gasesti pe tot globul!
    Happy WW Larisa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cam asa este Minnie. Satul nostru are farmecul lui si oricat de faine ar fi altele, din alte tari, parca nu le simtim la fel de aproape...

      Ștergere
  4. Daca cineva pe fundal ar recita ceva te-ai simti chiar ca intr-o poveste. :) Frumos...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Chiar ca o lume de poveste. Satul romanesc are farmecul lui unic...

      Ștergere
  5. Hopa si cumatra! :)) (Caprita)

    RăspundețiȘtergere
  6. Fotografii din interior la fel de frumoase ca şi cele de afară.
    Să ai o zi frumoasă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate fotografii din interior (din casa) nu am :(...acum imi pare rau ca nu am fotografiat niciodata, ar fi fost niste amintiri faine...

      Ștergere
  7. ce frumos...si mie mi-e dor...detin o casa din asta , mi-e tare draga si merg de cate ori pot , din pacate lipseste cineva din ea !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Coco, din pacate si in cazul meu este la fel...bunicii mei nu mai sunt astazi acolo :(

      Ștergere
  8. Ce poate fi mai frumos? Foarte frumoase pozele si sa stii ca si mie mi-a venit dor de copilaria mea la mamaie. Chiar daca ea nu mai e de ceva timp imi amintesc cu drag de cele mai speciale zile din copilaria mea si stiu ca marea majoritate ne amintim de copilaria noastra la tara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ramona, copilariile petrecute la tara sunt unice si raman niste amintiri minunate, si mai apoi la maturitate.

      Ștergere
  9. Foarte frumos! Imagini superbe dar si un omagiu minunat adus bunicilor.
    Si eu am nostalgii in legatura cu satul si gospodaria bunicilor...mai ajung din cand in cand pe acolo, dar multe s-au schimbat, din pacate...
    Happy WW, Larisa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din pacate, timpul trece si lucrurile se chimba, satul se schimba, oamenii, viata , noi...dar raman niste amintiri frumoase!

      Ștergere
  10. Frumoase imagini, rupte din povesti :-s
    O seara frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  11. Minunate! Şi-mi place uliţa din ultima fotografie! Mi-e dor de un aşa decor! o seară frumoasă şi... mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur ca ti-au placut! Si mie mi-e dor de cateva zile petrecute in satul bunicilor....

      Ștergere
  12. Pretioase amintiri ! Nu pot, sa nu remarc, ce trandafiri splendizi avea bunica ta, mai ales cei roz-fucsia, mi se par a fi din cei de dulceata :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bunica avea o pasiune pentru trandafiri. Din cate mi s-a povestit in tinerete avea mai chiar mai multi, toata aleea spre poarta pe o parte si alta. Cu timpul, batranetea si-a spus cuvantul...nu s-a mai putut ocupa de ei ca in trecut...

      Ștergere
  13. Superb… chiar ramai fara cuvinte !
    O seara buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc SoriN! O seara buna asemenea!

      Ștergere
  14. Răspunsuri
    1. :)...sper ca nimic rau :))

      Ștergere
    2. Nu chiar... Putin mai multa nostalgie decat as avea nevoie in perioada asta, dar e ok, ma descurc :))

      Ștergere
  15. Arata mai mult decat super, eu m-as muta in aceea zona daca ar fi una linistita si daca as avea internet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu internetul cred ca mai greu, dar cu siguranta acum exista optiuni destule. Cat despre liniste, ce poate fi mai linistit decat o casuta pe coasta unui deal, departe parca de lumea obisnuita...

      Ștergere