Amintiri din călătorii


Cum să se piardă un asemenea moment?

Discutam zilele trecute cu soțul meu înainte de culcare, despre ce am face cu banii dacă am câștiga la euromilion, loterie la care și jucăm adesea, dar fără nici un câștig până în prezent. Dar eu rămân optimistă! Eu îi spuneam că dacă aș câștiga o sumă fabuloasă, o mare parte din bani i-aș cheltui pe călătorii. Aș călători aproape în toată lumea, aș face înconjurul ei și doar cu o mică parte din câștig mi-aș cumpăra case, mașini și altele treburi materiale. Dar  totuși cred că mi-aș achiziționa înainte de toate un castel pe aici prin regiune, că vorba aia, dacă tot locuiesc pe Valea Loarei se cade să locuiesc într-un castel, nu-i așa?!


Lăsând visurile la o parte, de ce aș cheltuii banii pe călătorii?! Pentru că amintirile sufletești cu care mă întorc acasă sunt cele mai prețioase bogății. Ele sunt cele mai importante suvenire pe care le aduc cu mine. Sunt averi inestimabile ale sufletului, fără de care acesta ar fi searbăd și gol. Momentele unice, trăirile, emoțiile, experiențele care îmi deschid noi orizonturi, locurile, poveștile, îmi țin de cald și mă fac mai fericită decât bijuteriile sau parfumurile scumpe.

Uneori în vacanțe prefer să mă plimb fără să vizitez ceva anume, fără să fotografiez, fără nici un plan sau scop precis. Vreau doar să simt ce este în jur, să absorb tot ce se derulează pe lângă mine și să azvârl totul, bucată cu bucată, într-un sertăraș al minții, pe care să-l deschid mai apoi, acasă, când îmi va fi dor. Cel mai plăcut suvenir de la Londra, de exemplu, este pentru mine  o plimbare pe malul Tamisei într-o noapte călduță de toamnă. N-am nici o poză de atunci, nici un obiect cumpărat. Însă amintirea Tamisei ce-și ducea apele la vale, în care se oglindeau luminile unui oraș întreg, este mai vie în mintea mea, decât în 100 de poze. Deci ați ghicit, primul și cel mai de preț suvenir cu care mă întorc din vacanțe sunt amintirile.

După amintirile minții, ca mai toți călătorii, desigur, vin din călătorii cu multe fotografii. Le ador, le iubesc, sunt obsedată aș putea spune. În cele trei zile petrecute iarna asta în Masivul Central am făcut 1400 de poze. Jesus!!!! Și eu m-am mirat de mine. Firește, nu toate erau neapărat bune, iar apoi multe reprezentau același cadru, dar ce contează?! Sutele de giga de poze de pe hard-disk-uri sunt neprețuite! Îmi amintesc când eram copil și mergeam cu părinții pe litoral. Pe vremea aia ne întorceam cu o singură poză, făcută de fotograful ăla care circula pe plajă.  Am poze din fiecare an, una cu maimuța, alta pe cal, una cu dinozaurul (de plastic desigur, n-am copilărit chiar pe vremea dinozaurilor!). Apoi taică-miu și-a luat un aparat din ăla pe film. Aveam la dispoziție 24 de cadre alb- negru și mai apoi color. Nu știu cum se făcea, dar toate ieșeau bine. Iar dacă se voalau, asta era, păstrăm doar amintirile. Astăzi, în era fotografiei digitale, am nevoie de mii de cadre. Cum se schimbă vremurile! Mai târziu mi-am luat prima mea săpunieră digitală. Un Canon. Încă îl mai am. Cu el am fotografiat aproape toate drumețiile mele prin munții din România. Pozele nu au o calitate deosebită, dar pentru mine sunt perfecte. Pentru că ele transpun momente dragi. Apoi au venit alte și alte camere foto, compact, DSLR, toate făcute parcă să pot aduce cu mine acasă tot ce am văzut pe unde am cutreierat, fiecare colțisor, fiecare ungheana, fără să-mi scape nimic. 

Îmi cumpăr și cărți sau ghiduri turistice. Bine, să fiu sinceră, astea nu prea le aduc din călătorii, ci mai degrabă le cumpăr înainte. Dar cumpăr și la fața locului, de prin librării sau oficii de turism. La Metz mi-am cumpărat o carte drăguță cu și despre plimbări tematice prin oraș. Pentru că îmi place să cunosc mai multe despre locul pe care îl vizitez. Însă majoritatea cărților de călătorii le cumpăr înainte. Nu neapărat înainte de călătoria în sine, ci uneori le cumpăr așa, pur și simplu, că mi-au făcut cu ochiul în librărie. Și așa se nasc planuri, dorințe de cutreierat alte și alte locuri.

Mai aduc cu mine acasă plinte și broșuri. Uneori mai fac ordine și disciplină printre ele și unele ajung la gunoi. Cred că am aveam pliante de la fiecare castel vizitat al Loarei. Uneori chiar mai multe de la același. Am aruncat  câteva din ele, ce era să fac? Mai am broșuri cu sau de la diverse  monumente sau orașe, hărți montane, trasee turistice. Fiecare din ele îmi amintesc pe unde am fost. Și poate-mi vor servi pentru vizite viitoare. Unele se pierd prin sertare sau rafturi, dar când le găsesc....Când le găsesc parcă retrăiesc momentele pe care ele le păstrează.

Câteva suveniruri...cănile le-am primit cadou ;) thx Ile!
Nu sunt un om pasionat de cumpărături în general, cumpăr doar ce știu că am nevoie. Nu merg la shopping în vacanțe pentru haine, genți sau pantofi. Mi se pare fără sens. De fapt chiar ocolesc centrele și zonele comerciale. Însă intru mereu în magazinele de obiecte-suvenir. Nu fac colecții de magneți de frigider, dar am câțiva. Prefer să variez, așa că îmi iau diverse nimicuri. Uneori iau și cadouri pentru altii. De la Mont Dore mi-am luat un suport de burete de vase de exemplu și o solniță pentru sare și piper. Din România mi-am adus niște căni tradiționale de lut din care beau ceai și câteva străchini în care servesc supă sau ciorbă de fiecare data, plus o oală mare de lut pentru sarmale, cărată cu grijă în avion. N-am folosit-o niciodată, dar ce contează, îmi amintește acolo pe raft unde stă, de România. Am niște cartoane din alea de pus paharul pe ele cu castelele Loarei, luate de pe aici, dar nu mai știu de la ce castel, iar mamei i-am dat un set cu peisaje din Paris. În general îmi place să cumpăr suveniruri utile, nu chestii care n-au nici un folos.

Nu, asta n-am luat cu mine în traistă!!!
Vroiam să fac o lista doar cu 5, dar vor fi 6 până la urmă pentru că mi-am adus aminte că mai cumpăr ceva. Mâncare, oameni buni! Produse tradiționale. Îmi amintesc că anul trecut m-am întors din Germania cu toată patiseria în care intrasem. Voiam și aia și aia și aialaltă. Nu mă puteam abține la ce bunătăți erau acolo. Cumpăr cârnați, brânzeturi, dulciuri și orice altceva tradițional și care îmi place sau îmi face cu ochiul. Și care se poate căra ușor în traistă desigur. Nu sunt un om gurmand, dar sunt un om pofticios și care apreciază un loc nu numai vizitând clădiri, ci și bucătarii. Și nu bucătarii-muzeu! 

Ah...și mai este ceva! Cumpăr și cărți poștale. În general le trimit prietenilor, dar de multe ori păstrez și câteva pentru mine. Nu că n-aș face eu o mulțime de poze, însă prea tare îmi plac. Obiceiul cu vederile îl am de când eram copil și părinții mei în vacanțe obișnuiau să trimită la tot familionul câte una. Prin adolescentă l-am cam pierdut, dar de ceva vreme a revenit. Așa că nu uitați să-mi lăsați adresele!

Desigur că nu cumpăr toată această lista mereu. Depinde de buget, de loc, de ce îmi face cu ochiul. Dar îmi place să mă întorc acasă cu ceva. Ceva, orice, care să-mi amineasca de locurile pe unde am umblat. 


Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

49 comentarii:

  1. Si eu la fel am zis daca castig intr-o zi plec numai in calatori..ha ha
    Eu nu ma intorc cu mai nimic, poate cu cateva articole de imbracaminte daca le gasesc la preturi acceptabile si nu se gasesc la mine unde stau.In rest nu cumpar suveniruri deoarece am lucrat ani buni in "industria" asta si nu ma mai atrage deloc.Mama mereu imi spune nu mi-ai adus si mie nimic de unde ai fost, un magnet ceva?Asa ca in ultima vreme incerc sa-i aduc ceva comestibil si traditional locului unde am fost.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu imbracaminte mi-am luat dar asa, vorba ta, daca gasesc ceva la un pret foarte bun, sau daca am stricta nevoie. De exemplu imi uit pijamaua acasa :)) Mi s-a intamplat!

      Ștergere
  2. Cu fotografiile şi eu stau bine, la fel îmi place la nebunie să fac, aşa că, orice detaliu care mi se pare mie că spune ceva îl „iau” cu mine. Am zeci de mii de imagini.
    Îmi place să mai cumpăr câte ceva, dar obiecte tradiţionale, de cele mai multe ori. În România, merg de exemplu la atelierele meşterilor şi cumpăr de acolo tot felul de vase. Şi eu am de la Marginea o oală pentru sarmale, desigur că este de decor, dar e minunată. La fel, şi în alte ţări, cumpăr ceva ce este specific locului, în general obiecte făcute manual şi local.
    Solniţa ta arată super... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie imi plac obiectele facute manual de mestesugari, in special cele romanesti. Am mai luat si pentru prietenii de aici cate ceva romanesc si au fost incantati.

      Ștergere
  3. da unde n-as castiga eu la loto! bine, ar trebui sa si joc :D As pleca in lume, nu mi trebuie nici castel, nici casa, nada, casa mea ar fi frumul :)))
    la inceput cumparam si e diverse, acum doar poze si amintiri, ca vorba aia, s nepretuite
    PS. am aruncat un teanc de pliante cand am plecat din Franta, cu greu, ca eram in stare sa le car in Romania, dar erau multe rau

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai fa bine si joaca la loto :))!!!!
      Si eu am aruncat multe pliante, mai ales de pe aici din regiune, am pastrat doar cateva mai importante.

      Ștergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sa stii ca si eu am zis ca daca o sa am odata multi bani (habar n-am cum ca nu joc la loto) o sa merg in toata lumea.
    Catelul vostru seamana f. tare cu Fix al meu. Ce e?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este un yorkshire terrier.
      Pai hai sa jucam la loto atunci!

      Ștergere
  6. va sta tare bine cu ochelari :)
    poate castigi...sa visez si eu...si iti cumperi castel , si ne inviti sa-l vizitam , si ne dai branzeturi...multe :) , cu vin rosu si bagheta frantuzeasca proaspata , cu struguri...si...nu ma deranja din visat ...ma mai gandesc si-ti zic !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))
      Sigur sunteti invitati cu totii! Imi iau un castel cu pivnita mare...pentru butoaie promit!

      Ștergere
    2. Pai, dacã castigi la " Loto" si o sa-ti cumperi un castel cu pivnita, promitem cã punem mânã de la mânã si adunam de o colectie de vinuri :)

      Ștergere
  7. Ador canitele alea!!! Sunt grozave. :D
    Eu iau ce prind, de regula nu pentru mine ci pentru cei dragi. Ori magneti de frigider, ori canite, vederi etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Canitele le-am primit cadou. Dar am cateva cumparate si de mine.
      Cam asa fac si eu, iau ce prind, ce-mi face cu ochiul.

      Ștergere
  8. Vai Larisa cata dreptate ai! Nici pe mine nu ma pasioneaza moda sau bijuteriile. Prima vizita la Paris la prietena mea se încheia foarte pe Champs-Élysées, unde parfumeriile sun mai dese decat ciupercile dupa ploaie! Ea mare iubitoare de parfumuri era în stare sa intre peste tot, ceea ce pentru mine era o adevarata corvoada! Zicea ca nu sunt "femme fatale", pai nici nu sunt! Lasa-ma sa ma minunez de frumusetea naturii nu de frumusetea sau mirosul unei sticle de parfum! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da si eu prefer sa ma bucur de peisaj, magazine sunt si la mine in oras pana la urma sa-mi iau parfumuri sau haine. Plus ca in vacante nu am buget de shopping de obicei. Insa fiecare cu gusturile lui pana la urma...

      Ștergere
  9. În acest pasaj mă regăsesc peste 100%
    Zici tu: "Însă majoritatea cărților de călătorii le cumpăr înainte. Nu neapărat înainte de călătoria în sine, ci uneori le cumpăr așa, pur și simplu, că mi-au făcut cu ochiul în librărie. Și așa se nasc planuri, dorințe de cutreierat alte și alte locuri." Exact asa fac si eu, e un hobby ca și călătoritul în sine :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, chiar asa fac, cumpar inainte si le citesc cu atentie, subliniez pe ele chiar :)) chiar daca nu urmeaza se merg in locul respectiv imediat. Dar imi place sa visez...

      Ștergere
  10. Mi-a placut... "n-am copilărit chiar pe vremea dinozaurilor!":))) Si eu imi aduc aminte, din cand in cand, mai mult mama imi aminteste, dar fie!, despre vremurile cand aveam 24 sau 36 de cadre pe un film si mama tinea cu dintii de ele, sa pozam ce e mai important. Cred ca era mai bine atunci, pentru ca faceam o selectie mai drastica si fotografiam doar ce era mai important, nu fiecare pietricica de pe drum!:P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))Da, clar atunci se facea o selectia mai atenta. Chiar ca acum fotografiem tot ce gasim pe drum...dar selectam acasa.

      Ștergere
  11. :)) si eu am vorbit de multe ori cu iubitul meu si spuneam la fel. Daca vreodata castigam la loto (nu jucam niciodata, dar daca prin absurd castigam) o sa mergem intr-o calatorie in jurul lumii si apoi ne gandim ce facem cu restul banilor. Cand eram in clasa I, dupa ce m-am intors din excursia de la Sinaia si am vazut Pelesul si Pelisorul, am spus ca eu cand o sa fie mare imi doresc sa fiu printesa, sa locuiesc in castel. Asa ca stiu despre ce vorbesti cand zici ca iti doresti unul. Mult succes, poate castigi intr-o zi. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mersi! Pai si voi trebuie sa jucati, cine stie, poate sunteti norocosi ;)
      Un castel mic mi-as dori..in masura in care un castel poate fi mic :))

      Ștergere
  12. Ce faine sunt canile alea cu Paris!

    Si eu ma intorc, in ultimul timp, cu mancare traditionala. De la prosciutto sigilat la pastel de natas proaspete. Si bauturi traditionale daca sunt dulci si nu foarte tari :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da si bauturi ai dreptate, de ele am uitat, in special vin cumpar eu.

      Ștergere
  13. Oh daaaaa mancare! si eu imi cumpar deseori borcanase de tot felul din piele traditionale! am boabe de mustar de la Londra, seturi multe cu condimente din Maroc, ceai englezesc si nu numai, iar din Italia daca am loc in bagaj nu ma intorc fara panattone si paste :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din Italia si eu m-as intoarce cu sacosta plina de mancare categoric :))

      Ștergere
  14. Și eu m-am gândit de multe ori că în vacanțe facem prea multe fotografii, că filmăm prea mult și poate așa pierdem anumite momente.
    Dar când le vizionăm acasă observăm detalii pe care nu le văzusem în direct.
    Am renunțat la cumpărat vederi,magneți, clopoței, degetare. Îmi plac acum chestiile acelea care se agață la stickuri și telefoane, semnele de carte.
    Îmi place să îmi reînnoiesc garderoba cu ceva deosebit în limita bugetului meu. La bijuterii sunt la etapa cercei.
    Amintirile trebuie să le păstrăm și pe suport material pentru că mintea noastră le uită.
    Frumos subiectul de azi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie mi s-a parut subiectul interesant si de aceea am scris despre. In general eu nu prea particip la campanii de genul acesta.
      Da, asa este mintea noastra uita si e bine sa avem si amintiri materiale. Poze fac o multime, dar de filmat nu prea filmez mai deloc. Nu stiu de ce...

      Ștergere
    2. În familia mea folosim diviziunea muncii. Omul meu pozează și eu filmez. La film îmi place că se înregistrează și sonorul - muzică, vorbe, un lătrat, un mieunat, vântul, ploaia, foșnete.
      Amintirea are un parfum aparte.

      Ștergere
  15. Sa stii a si eu daca as avea bani tot in calatorii i-as baga. M-as bucura ca nu ar trebui sa mai merg repede si as putea sa fac totul cu calm, sa intru si in restaurante scumpe, sa fac si shopping. Ehehehe...visuri :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Clar, atunci am avea tot timpul din lume, cine s-ar mai grabi :))

      Ștergere
  16. Fac la fel, multe fotografii. Dar nu atat de multe :)
    Apoi eu mai cumpar daca gasesc la preturi bune, cate un obiect frumos: o pereche de pantofi sau poseta sau poate o bluza...Nu pe toate, cate unul. Poate chiar o bijuterie mai frumoasa, mai neobisnuita. Sau unele suveniruri. Nu prea multe, tot asa, ceva ce ma imvanta. Celor de acasa le duc intordeauna ceva de acolo: dulciuri traditionale, diverse suveniruri traditionale...bauturi din locurile acelea...Mancare nu pentru ca eu nu circul decat cu autocar sau tren...Nu imi permit sa iau foarte multe lucruri, mai e si functie de bani :)
    Pliante nu prea, nici vederi. Nu mai stiu pe unde sa pun in casa atatea carti si tot felul de colectii de ziare si orice e tiparit.
    Dar imi plac foarte mult calatoriile. Cand am si bani sa mi le permit :) Momentan...mai rarut :)
    O seara frumoasa, Larisa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, clar este in functie de buget. De obicei cand plec pe undeva nu-mi fac un buget mare de suveniruri, asa ca si eu iau lucruri marunte.
      Si mie imi place sa iau cate ceva pentru cei de acasa. Sau sa le trimi o vedere prietenilor...

      Ștergere
  17. Amintirile ma chinuiesc, amintirile ma rascolesc... si doar cu ele cam ramai. Poate si cu un magnet, o vedere, o bluza, o bratara, etc etc. De obicei ne impacam bine cu vizualul. Dar mai pastram undeva ascuns intr-o papila gustul unui preparat traditional, sau trilurile unei fanfare, viori, sau mangaierea valului acela de matase pe care l-am cumparat de la taraba artizanilor locali.

    RăspundețiȘtergere
  18. Azorel se distreaza cel mai mult :)).

    RăspundețiȘtergere
  19. Baftă și la cât mai multe călătorii în locurile dorite! :)

    RăspundețiȘtergere
  20. Bună Larisa!
    Îmi plac suvenirurile tale!
    O zi excelentă îți doresc și cât mai multe călătorii!
    Cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur Elena ca ti-au placut!
      O zi frumoasa si tie!

      Ștergere
  21. Frumoase amintiri! Mai ales cea de la mare, unde-l pot vedea pe Azorel!
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  22. Eh da:D Daca as castiga un mil de euro as face multe cu el :D Dar cum e putin probabil sa se intample asta, pentru ca nu joc la loto ..atunci ma multumesc cu ce am. Cand vin din calatorii vin si eu cu amintiri multe si fotografii in aparatul meu dar si fotografii ''mintale''- acele clipe pe car ele memorezi asa cum spuneai tu in minte fara a avea nevoie de o poza reala sa-ti amintesti din ele. Pe langa asta vin cu dulciuri- delicatese locale - vin , globuri pentru colectia de globuri, un ingeras pentru colectia de ingerasi, magneti , sorturi pentru colectia mamei de sorturi si alte chestiute pe care mi le cumpar : hainute, genti, carti. Stii ca am o cutie mare mare unde pastrez pana si bilete folosite de avion , metrou, harti ale orasului etc .. fiecare calatorie cu plicul ei .. sunt nebuna:D

    RăspundețiȘtergere
  23. Deci esti o adevarata colectionara! Globuri, ingerasi, magneti, sorturi... pfff. Foarte frumos! Trebuia sa scrii si tu despre. Poate faci o postare viitoare, ar fi interesant. Si eu am tot zis sa pastrez o cutie cu diverse din calatorii gen bilete, harti...dar inca nu m-am mobilizat, poate de aici inainte :)

    RăspundețiȘtergere
  24. Lista mea seamana extraordinar de bine cu a ta! ... Din Amsterdam - o pereche de saboti breloc, din Londra-un fluier de politist (merg pe munte si este util!), din Munchen un set pentru sare si piper, din Paris un parfum, din Bruxelles am venit cu mai multe (am stat 6 luni) si lista poate continua... :)) Eu pastrez si cate o moneda (am inceput calatoriile inainte de UE)(chiar si euro mai difera de la tara la tara), toate biletele, traseele... :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Biletele eu nu prea le-am pastrat. Am tot aruncat din ele.
      Pai ai o colectie impresionanta, foarte frumos.
      Monezile mi se par interesante, dar nu prea am calatorit in afara UE ca sa strang, dar cine stie...poate in viitor :))

      Ștergere
  25. Daca as avea atatia bani, probabil as trece pe acasa doar pentru a descarca bagajele si a lua altele. As calatori prin toata lumea si mi-as aduce chestii care sa reprezinte cu adevarat locul vizitat. Inca nu stiu ce, probabil ar depinde de la loc la loc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) cred ca asa as face si eu daca as avea o gramada de bani :))

      Ștergere