Întâlnire cu primăvara la Crissay-sur-Manse

După cum probabil ați observat în articolul fără cuvinte de ieri, primăvara s-a cam grăbit anul acesta pe Valea Loarei. Pozele nu erau de anii trecuți, ci de săptămâna asta; și eu am rămas surprinsă să văd pomi înfloriți în februarie în Tours. Nu știu exact dacă doar vremea călduță a fost de vină, sau francezii plantează în parcuri copaci mai timpurii, dar știu că tot acest peisaj primăvăratic nu mă deranjează prea tare, dimpotrivă mă bucură la maxim. Cu ploile stăm noi mai rău, cred că iubesc prea mult această regiune, dar în scurtele perioade când acestea încetează nu putem decât să profităm. Așa că weekendul ce a trecut am dat drumul oficial sezonului de "plimbări și activități pe afară" din 2014 și l-am început cu cu ceva lejer, mai exact cu o vizită într-un sat foarte pitoresc din zonă, Crissay-sur-Manse, sat aflat pe lista celor mai frumoase din Franța. Știam de el mai de mult, dar abia acum, odată cu primăvara i-a venit rândul. 


Toată săptămâna trecută am stat cu ochii ațintiți pe meteo, sătulă de atâta vreme mohorâtă și de cum am văzut că duminică e soare, am și început să-mi fac planuri. Nu prea conta exact ce urma să fac, important era să fac ceva pe afară. Și cum în astfel de momente site-ul Oficiului de Turism mi-e cel mai bun prieten, am aruncat un ochi pe propunerile lor de plimbări în aer liber și am ales să merg la Crissay-sur-Manse să admir căsuțe tradiționale din piatră. I-am inivitat cu noi și pe fratele lui Andrei și pe prietena sa, că oricum vreau să profite de soare și plănuiau o plimbare cu motorul, așa că ne-au însoțit și ei, pe două roți. I-am avertizat dinainte că eu merg în general pe coclauri neștiute de nimeni și zăbovesc ore întregi cu aparatul în mână, astfel încât să știe la ce să se aștepte, dar n-a fost bai, mi-au marturistit mai apoi că le-a plăcut tare mult plimbarea, iar eu sper că n-au zis-o doar din politețe! 

Drumul spre Crissay se face prin mijlocul nicăieri-ului, ca mai toate drumurile spre satele remarcabile din regiune, traversând câmpuri întinse și șerpuind printre ferme izolate. Ajunși în sat, după vreo 40 min de la plecarea din Tours, am parcat mașina pe unul din locurile special amenajate în piața centrală, unde se găsesc laolaltă toate instituțiile importante din viața săteanului și a noastră a tuturor, biserica, primăria și cimitirul, după care ne-am luat catrafusele și am luat-o la pas. Aveam cu mine o mică hartă, imprimată de pe internet, dar s-a dovedit a fi inutilă; prin astfel de locuri cel mai plăcut este să mergi liber, fără un obiectiv, sau vreun plan anume, doar bucurându-te de ce vezi în jur.  

 Drumul spre Crissay




 Căsuțe tradiționale cu uși și ferestre roșii



 Ca orice sat ce se respectă, Crissay posedă un castel, sau mai degrabă ruinele unuia. Nu se vizitează! Dar mi-am băgat un pic nasul, pardon obiectivul prin poartă.


Situat în inima regiunii Touraine, pe valea râului Manse, Crissay este un sat plin de șarm care și-a conservat foarte bine pe lângă arhitectura tradițională, o biserică din secolul XVI, și ruinele unui castel din secolul XV. N-am putut să nu remarc obloanele roșii la majoritatea ferestrelor ce contrastează destul de bine cu piatra din care sunt construite casele. Mergând pe străduțele înguste, aveam impresia că mă plimb printr-un muzeu; parcă e greu de crezut că în acele căsuțe rupte dintr-o poveste locuiesc astăzi oameni. Dar da, locuiesc, satul număra vreo 120 de suflete. Ba chiar spre deosebire de alte sate vizitate în zonă și care duminica erau pustii, la Crissay am întâlnit vreo câțiva localnici, plus câteva grupuri de turiști (nu i-am luat în poze, firește).  









După ce ne-am învârtit preț de vreo oră două pe străduțe, ne-am oprit la probabil singurul bar-restaurant din sat pentru o bere și respectiv o ciocolată caldă, noi fetele. Ah, ce plăcut era acolo la soare, la măsuța cu scaunele așezate cu fața la stradă, îmbrăcată lejer doar în pulovăr după atâta iarnă (care fie vorba între noi, n-a fost deloc iarnă aici!)!!!  Era așa bine să simt soarele și mirosul de iarba proaspătă, acolo departe de orice formă de aglomerație urbană! Absolut minunat, dar n-am zăbovit mult, plimbarea trebuia să continue. După ce ne-am terminat băuturile ne-am îndreptat spre parcare, nu neapărat cu intenția de a pleca acasă.  Urma cu o vizită la ruinele Abației Roches Tranchelion, de care n-a auzit nimeni, nici măcar careva dintre conoscuții mei de aici, născuți și crescuți în Touraine. Însă eu știam! Dar despre asta o să vă povestesc în "episodul" următor...

Crissay sur Manse, este înscris (pe bună dreptate după părerea mea) pe lista celor mai frumoase sate din Franța, alături de: Montresor, Candes Saint Martin si Montsoreau, aflate nu foarte departe.

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

32 comentarii:

  1. simpatic satul. bine ca isi mai intra primavara in drepturi ca m am saturat de ploaie, vant si frig. si noi am vrut wekendul trecut sa mergem intr-un sat de langa Londra dar evident ca fix duminica s-a stricat vremea. o zi de primavara, una de toamna. azi e toamna, ieri fu cald ca am iesit fara geaca si am racit :-P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa-i si aici, azi e soare, maine ploua..Dar ce vorbesc eu aici, acum e soare, peste 10 minute ploua :)).
      Insanatosire grabnica in cazul asta :(!

      Ștergere
  2. saru-mana pentru minunata plimbare! minunata!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am lasat intentionat sa te citesc la urma.Stiam ca va fi o poveste minunata.Pozele sunt superbe.Florile roz,la noi sunt mici,pricajite,acelea sunt niste grasane.As fi vrut si o poza cu voi la cafea,dar...ma multumesc cu ce hotarasti tu sa ne arati.Mi-ai facut seara incantatoare.Te pup,(daca-mi permiti)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos pentru aprecieri si ma bucur ca v-am facut seara incantatoare.
      Am tot stat sa ma gandesc daca sa pun sau nu si o poza cu noi, dar de data asta n-am pus... Data viitoare :)! Va pup si eu!

      Ștergere
  4. Adorabil...imi plac la nebunie satucurile cu toate cladirile in piatra si inconjurate de verde :).

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt faine casutele si cand ma gandesti ca fainul asta reiese numai dintr-o imbinare simpla de lemn si piatra imi vine sa ma intreb, a mia oara, de ce naiba se-arunca oamenii la materiale moderne si la o estetica ce nu spune nimic??!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Claudia, habar nu am, sincer. Sunt de acord cu tine. Si chiarIn plus, am observat ca astfel de case "maison à l'ancienne" cum le zic aici sunt chiar la mare cautare astazi.

      Ștergere
  6. Mama, ce mi-ar placea sa am si eu o casuta dintr-aia din piatra. Sa stau afara, sub un oblon rosu, pe un scaunel, la o masuta chiar si cu 3 picioare si sa ma las "lovita" peste moaca de blandetea soarelui de primavara. Te invidiez de nu mai poooot!!! :) Gata, deja deviez de la subiect...e seara, deci am voie sa visez...;) Pupici lui Azorel! (si tie!)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vai, Ileana, cata dreptate ai, ce mi-ar placea si mie!!!
      O casuta de piatra si o gradina...pff, n-as mai pleca de acasa :)). O perioada :p.
      Te pup! Ham ham si Azorel ;)

      Ștergere
  7. Fotogenice mai sunt aşezările astea. Nu că aş face vreo comparaţie, doamne fereşte, :) dar mi-am adus aminte de un sat din Transilvania unde am fost în toamnă şi unde gardurile sunt din piatră. Te-ai putea crede prin Scoţia, Irlanda... :) Gardurile alea dau un alt aer locului, eşti ca-ntr-o poveste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In general satele traditionale sunt fotogenice si cred ca sunt frumoase indiferent de tara sau regiune, fiecare in felul sau. Cum se numeste localitatea pe care ai vizitat-o?

      Ștergere
  8. Adevarul este ca acele casute de piatra ale francezilor sunt o minunatie si tare mi-ar place sa am si eu una.... dar în Olanda! :))
    Weekend minunat draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))) ma speriasem, credeam ca vrei una chiar in Franta :p!
      Weekend minunat si tie Minnie!

      Ștergere
  9. minunata plimbare! unde a ramas Azorel? nu l-am vazut de loc in excursia asta!
    te pup. weekend minunat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A fost si el cu noi, dar n-a vrut sa stea la poze :)).
      Weekend fain Carmen! Pupici!

      Ștergere
  10. Frumoasa plimbare, fascinant acest satuc frantuzesc cu casute din piatra, favoritele mele, dupa cum bine stii. La voi chiar a venit primavara cu adevarat, noi n-am mai vazut soarele de-o vesnicie parca, atmosfera mohorata seamana cu cea de toamna tarzie. Si nici nu se intrevad semnele schimbarii. Conteaza primavara din suflet, nu? :D
    Weekend placut, Larisa. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E destul de schimbatoare vremea pe aici in general, Nice, dar acum da, se pare ca a venit primavara cu adevarat. Insa nu m-ar mira nici sa se intoarca iarna peste vreo saptamana ! :))
      Weekend fain si tie si o primavara frumoasa!

      Ștergere
  11. imi place patina rustica, timpul lasat sa-si faca treaba, locurile nealterate de stricaciunile "modernismului" otravitor! sper ca sunt si locuite acele minunatii de case. te invidiez :) faine pozele Larise!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Renutzule!
      Da sunt locuite casutele, chiar sunt la mare cautare pe aici ceea ce mi se pare minunat.

      Ștergere
  12. Locuri de vis... Minunat mod în care primești tu, Lari, primăvara...:))
    Te pup! Frumoase locuri vizitezi în Franța, încă o dată...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Maria! Sa ai o primavara minunata!

      Ștergere
  13. Din departari, pe aripi nestiute, purtat de un dulce si mirific dor, in cea mai minunata primavara, se indreapta catre tine un Martisor! ╭•⊰✿╭•⊰✿╭•⊰✿ :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Sunt incantatoare aceste sate cu case din piatra. Parca m-as fi intors in timp, cu sute de ani in urma. Frumoase fotografiile, ca de obicei. Multumesc pentru calatoria de weekend :)
    Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc si eu pentru aprecieri Elly! Sa ai o saptamana frumoasa!

      Ștergere
  15. Ce frumos arata primavara in Franta, satucul acesta sincer imi aminteste de filmul Chocolat datorita faptului ca e mic, vad biserica in centru si fatadele din caramida!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca am citit la tine pe blog despre el, daca nu ma insel. Sau daca nu atunci in alta parte, dar nu l-am vazut.
      Si mie imi plac foarte mult satele astea. Cred ca viata este mult mai tihnita decat intr-un oras.

      Ștergere