O zi cu mama la Amboise

În cazul în care vă întrebați de ce sunt din ce în ce mai absentă pe blog în ultima vreme, ei bine, mama e de vină! Ca în fiecare an, în luna august vine și petrece în jur de trei săptămâni la noi, perioadă în care încerc și eu pe cât posibil să petrec mai mult timp cu ea și pe afară, și mai puțin în fața calculatorului. Toate sunt bune și frumoase pe aici pe la noi, toate mai puțin vremea, extrem de capricioasă vara asta. De exemplu weekendul trecut programasem un weekend de picnic, plajă și bălăceală, dar unde să te bălăcești pe ploaie la 20 de grade? Eh, noi să fim sănătoși, că ne-om bucura de toate așa cum putem și pe vreme mai mohorâtă.
 

După o zi petrecută la Paris săptămâna trecută, zi despre care vă voi povesti altădată, săptămâna asta am pândit singura zi care părea caldă și fără nori pe cer și am mers cu mama la Amboise să vizităm atât orașul cât și castelul, care de altfel este preferatul meu de pe Valea Loarei. Cum scriam și pe facebook, unul dintre motivele pentru care îmi place să am musafiri este că de fiecare dată mai revăd unu-două castele, că vorba aia, unde să-ți duci musafirii când locuiești pe Valea Loarei dacă nu la castele?! Iar eu am o plăcere deosebită să fac pe ghidul, astfel că încep să mă întreb serios dacă nu cumva mi-am greșit meseria.

Am găsit orașul Amboise la fel cum îl lăsasem data trecută: plăcut, boem, respirând un aer din alte timpuri. Cu simpaticele sale "maisons à colombages", casele acelea cu bârne de lemn, cu Loara ce se scurge repede la vale, spălând picioarele castelului cocoțat pe deal și așezat strategic să domine întreaga urbe, Amboise este unul dintre locurile mele preferate de evadare din cotidian. Situat la numai 25 de km de Tours, la Amboise merg frecvent atunci când vreau să schimb peisajul. Îi promisesem mamei încă de anul trecut că o duc să-i arăt și ei oaza mea de relaxare, dar până la urmă n-am mai ajuns decât Chinon. N-a fost rău nici așa, dar a trebuit ca măcar anul acesta să mă țin de promisiune. 

Am început vizita la Amboise cu castelul, dar despre el o să vă povestesc data viitoare, după care am continuat cu un picnic pe malul Loarei întrucât se făcuse deja ora prânzului. E tare plăcut să servești masa pe malul fluviului la Amboise, cu panorama orașului și a castelului în față; probabil acesta era motivul pentru care abia am mai găsit un loc liber. După ce ne-am pus burțile la cale și ne-am odihnit puțin am plecat la o plimbare prin oraș, prin piața din poarta castelului, în sus pe strada Victor Hugo, ce duce spre Clos Lucé, ultima reședință a lui Leonardo Da Vinci. Ne-am mai odihnit la umbră, pe treptele străduțelor înguste și am terminat cu o plimbare pe strada ce duce sus, spre colegială Saint Denis, un adevărat mastodont de piatră ce veghează de secole orașul.

Într-adevăr, acum vara, Amboise era ceva mai aglomerat decât îl știam eu de obicei. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, întreaga regiune este mai aglomerată vara și plină ochi de turiști din toate colțurile lumii, astfel că rar mai aud franceză vorbindu-se pe stradă. Am observat că predomină spaniolii și italienii, dar nu de puține ori am auzit în jur germană, engleză sau, mai nou, rusă. Exceptând înghesuiala la anumite obiective, ca la castel de exemplu, pe mine nu mă deranjează turiștii; zău că locuind într-o astfel de zonă uneori mă simt în vacanță chiar și atunci când ies să-mi fac piața!

În concluzie, a fost o zi tare făină. Mamei i-a plăcut orașul, iar mi mi-a făcut plăcere să-l revăd și mai ales să-l explorez pe-ndelete. Am făcut o tonă de poze, asta ca să recuperez probabil lunga perioadă în care aparatul meu a șomat. Am adăugat "câteva" mai jos și pentru voi. Data viitoare vă povestesc câte ceva și despre castel, și mai exact o să vă spun și de ce tocmai Amboise este preferatul meu. Până atunci, o vară făină în continuare să aveți! 

Dimineață în Amboise 

Castelul Amboise desprinzându-se parcă din mijlocul orașului 

 Biserica Saint-Florentin, una dintre cele două bierici din Amboise, situată în centrul orașului la piciorul castelului. A fost construită la cererea lui Louis al XI începând cu 1477, modificată în stil renascentist la începutul secolului XVI, ca mai apoi să fie clasată ca monument istoric în anul 1963. 

Strada Saint-Denis

 Turnul cu ceas, construit în secolul XV ca poartă de intrare în oraș.

"Maisons à colombages", sau case cu bârne de lemn
 
Capela Saint Hubert din incinta castelului Amboise unde își doarme somnul de veci Leonardo DaVinci

Pe malul Loarei la Amboise

Pentru doritori se pot face plimbări pe Loara în bărci tradiționale 

Piața de la poarta castelului, inima orașului Amboise 

Servim niște biscuiți? 

Rampa de intrare la castel 

În sus pe strada Victor Hugo spre conacul Clos Lucé

Case trogloditice, săpate în tuf. 

Unele case trogloditice sunt locuite. Proprietarul de aici ne-a văzut și chiar ne-a invitat să facem câte poze vrem... 

La umbră sub Turnul cu Ceas



Biserica Saint-Denis, edificiu în stil roman, construit începând cu 1107. 

Vedere asupra orașului Amboise de pe treptele bisericii Saint-Denis

Vitraliu în biserica Saint-Denis

Amboise vazut de pe podul peste Loara

Pe data viitoare, orășel drag! 


 Mai multe articole despre Amboise găsești AICI.

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

14 comentarii:

  1. si eu ma transform in ghid cand am musafiri, si nu i deloc usor caci fiecare vrea sa vada altceva, poate diferit de ce mi place mie. dar vorba ta, imi place, sunt si eu turist cu ocazia asta :-p
    arata fain oraselul, pus pe lista :-p

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, e greu cu gusturile astea. Eu o duc pe mama la castele si observ cu stupoare ca ea e mai impresionata de biserici si catedrale :)).

      Ștergere
  2. Parca deja simt......mirosul Frantei! :)))
    Un concediu minunat impreuna cu mama ta!
    pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :))
      Sper sa povestesti mai multe pe blog dupa vacanta ;)
      Pupici!

      Ștergere
  3. Blogul poate astepta,daca mama ta e acolo.Trebuie sa o corconesti un pic,pentru ca mertita. Uite ce mandrete de fata a facut! Am fost la Montreal,acum la Ambroise.Tare imi place sa va citesc si sa ma uit ,gura casca,la poze.Sa ai o vacanta cat mai placuta alaturi de mama ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur tare mult ca va plac plimbarile mele virtuale.
      Vacanta placuta asemenea!

      Ștergere
  4. M-ai dat gata cu fotografiile, ca de obicei! Sunt extraordinare!! Locurile sunt superbe, nu am cuvinte! Cu siguranță mama ta este încântată!
    Pupici, Lari! Distracție plăcută!❤❤❤

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Maria! Ma bucur ca iti plac!
      Este intr-adevar incantata, ii place foarte mult aici.
      Pupici! Multumesc la fel!

      Ștergere
  5. Frumoasa plimbare! Iti doresc o vacanta minunata alaturi de mamica ta.

    RăspundețiȘtergere
  6. Minunat orasul, pe gustul meu, fantastice fotografiile, nu ma mai saturam sa le admir. :) Nici nu-i de mirare ca ai facut o tona. :)) Cred ca mama ta abia asteapta luna august... Acum merg sa citesc mai multe despre castel...

    Vreme capricioasa zici? Pe V. Loarei e de mine! :D :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Da, cred ca ti s-ar potrivi de minune vremea de aici Nice :). Vara asta (daca o putem numi vara) a fost mai degraba o primavara tarzie. Nu-mi amintesc ca temperatura sa fi depasit 25 de grade. Poate doar o zi-doua.

      Ștergere