Corsica la a doua înfățișare

V-am zis eu că și anul ăsta mergem în Corsica, nu-i așa?


Îmi spunea adesea mama atunci când eram copil că perioada cea mai frumoasă a unei vacanțe este, culmea, atunci când o aștepți. Pentru că ai ce aștepta. Când vin trece de nici nu știi și numaidecât ajungi la gustul acela amărui al întoarcerii acasă. Pe același principiu ziua muncii de anul acesta a fost una extrem de entuziasmantă: știam că a două zi urma să plec în Corsica, iar eu tot așteptam să mă întorc în Corsica de anul trecut de când am plecat din Corsica. Așa că pe 2 mai demarat din Amboise însoțiți de o vreme mizerabilă, îmbrăcați de parcă urma să mergem la schi nu la mare, ba mai mult decât atât, eu mi-am mai și îndesat vreo câteva pulovere în bagaj- oare unde mi-o fi fost mintea?! Pe drum lucrurile au început să se mai limpezească, și dacă apropierea de Marsilia a trezit în mine senzația de a scăpa rapid de jumate din hainele de pe mine, atunci cu siguranță panorama de la Cassis cu marea incredibil de albastră strălucind în lumina unui soare de-a dreptul de vară m-au făcut să gândesc "frate, norocoși mai sunt ăștia de locuiesc în sudul Franței!"

Probabil vă închipuiți cât de nerăbdătoare am putut să aștept îmbarcarea în portul din Toulon, parcă îmi venea să mă dau jos și să împing eu vaporul până la Ajaccio. N-a fost o vacanță în adevăratul sens al cuvântului, v-am mai povestit eu în alte rânduri despre deplasările lui Andrei. Dar cu toate astea tot am putut profita mai multe zile, mai ales că ne-am nimerit pe insulă odată cu vreo două sărbători legale, 8 și 14 mai (sfârșitul celui de-al doilea război mondial în Europa, respectiv Înălțarea). Alfel cu siguranță n-aș fi ales luna mai pentru o vacanță în Corsica. E drept că în extra-sezon insula este mai puțin aglomerată, iar prețurile la cazare ceva mai mici, însă marea tot rece rămâne, muntele destul de inaccesibil pe culmile înalte, ca să nu mai zic de vreme, care și în mijlocul Mediteranei poate juca feste.

Din fericire nu ne-a jucat, așa că cele două săptămâni au fost deosebit de calde. Atât de calde încât n-am mai ieșit din papuci și pantaloni scurți, o adevărată binefacere pentru noi, locuitori înfrigurați ai regiunii Touraine, unde și vara adesea îți pui pardesiul. Așa că de bronzat ne-am înngerit, după cum vă ziceam și pe facebook, baie în apa mării am făcut, chiar dacă aceasta nu depășea 18 grade. La început n-am avut curaj, dar după ce a trebuit să traversez desculță câteva râuri de munte a căror temperatură era un pic peste 0, deja Mediterana părea al naibii de fierbinte. Pentru că urcarăm și pe munte. Nu pe Monte Cinto pentru că nu-i fezabil în luna mai din cauza zăpezii (da, și în Corsica ninge!), ci am ales un traseu drăguț, fără zăpadă, care să nu depășească 2000m altitudine, ba chiar am avut și cortul la noi și ne-am petrecut noaptea sus pe munte, la adăpostul unei stâne. În rest, vizitai pe-ndelete Ajaccio și împrejurimile și îmi făcui damblaua să văd panorama cu falezele de la Bonifacio, pe care tot o admirasem și despre care tot citisem pe internet. Am să vă povestesc despre toate la timpul lor, încă n-am terminat nici măcar de sortat și editat pozele, ce să mai vorbesc despre idei și impresii.


 Noapte la cort :)

Drumul până în Corsica l-am făcut și anul acesta cu vaporul. Am ales tot compania Corsica Ferries și cel mai probabil o s-o aleg mult timp de acum încolo, cel puțin până se sinchisesc și celelalte companii să fie mai pet-friendly și accepte câini pe punte, nu doar la espace canin. Desigur că mulți dintre voi care nu aveți animale de companie nu veți înțelege, dar fiecare cu piticii lui, eu personal prefer ca toată familia să fie împreună pe punte. De plecat am plecat din Toulon, iar după 8 ore pe care le-am dormit, mai bine de data asta ce-i drept (traseul fiind unul de noapte), am debarcat la 7 dimineața în Ajaccio. 


Cazarea am avut-o la un camping lângă Ajaccio, unde am închiriat o căsuță, mobilată și utilată cu toate cele necesare celor două săptămâni. N-a fost rău campingul, cu excepția vecinilor din spate gălăgioși și ascultători de muzică tare, vă las pe voi să ghiciți naționalitatea personajelor. Vorba lui Boia într-una din cărțile sale: "Nu înseamnă că nu se întâlnesc și oameni de valoare, dar sufocați de multă, mult prea multă pleavă". Referitor la români, desigur!*. Și apropo de cărți, cred că în viață mea ne-am citit în două săptămâni cât am citit în Corsica. Vă povestesc eu! 

În rest toate bune, insula este la fel de frumoasă precum am lăsat-o anul trecut, sau cel puțin așa mi se pare mie. Pentru că până la urmă și în vacanțe este vorba de gusturi și de așteptări, de aceea nu-mi place să trâmbițez sus și tare despre cum trebuie să mergeți în cutare loc că mi-a plăcut mie! Nu toți apreciem locurile în egală măsură, trebuie să fii într-un anume fel ca să îți placă Corsica: cel mai probabil un om simplu, cu un spirit liber.
 

Pentru mine feeria Corsicii nu se termină niciodată, iar odată ajunsă acasă nu-mi rămâne decât dorința aprinsă de a mă întoarce cât mai curând. Munți, plaje, cascade, sate, lacuri, râuri, orașe... pf, câte mai sunt de descoperit! Dacă va exista și Corsica la a treia înfățișare? Cu siguranță! Și la a patra, și la a cincea și poate pentru totdeauna- de ce nu?- cândva la pensie nu m-ar deranja deloc să locuiesc la malul Mediteranei, într-o căsuță de piatră cu o terasă largă, deschisă spre mare, invadată de bougainvillea mov și mulți, foarte mulți leandri în curte... Om vedea noi pe unde ne-or mai purta pașii. Sănătoși să fim că restul vine de la sine. 


Despre Corsica la prima înfățișare citiți AICI

Toate pozele din seria Corsica (mai 2015) le găsiți AICI
 
 Toate episoadele aventurii Corsica (mai 2015) le găsiți în lista de mai jos


*Suveranii României. Monarhia, o soluţie? (Lucian Boia)

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

10 comentarii:

  1. va admir ca puteti "locui" intr-un cort atat de mic! Este practic si daca inveti sa te restrictionezi, cred ca e ok.
    Noi am petrecut o singura data concediul cu cortul si a fost o experienta superba! în cortul nostru pot sa stau in picioare si teoretic pot incapea 5 saltele de dormit. Noi doi avem spatiu bun :) Am avut atunci saltele gonflabile, imediat dupa ce ne-am intors, am cumparat saltele AtmoLine, din burete spumos... dar nu am mai apucat sa le probam :)) Ne tot propunem sa plecam din nou macar o saptamâna cu cortul si... iar amanam!
    Chiar ca ati fost norocosi ca ati avut vreme buna! Frumoasa vacanta, abia astept continuarea jurnalului.
    Sa imi spui te rog cum se numeste campingul in Corsica. Cine stie, poate ne mobilizam :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am dormit in cort o singura noapte, cea in care am ramas pe munte. In restul sejurului am avut inchiriat un mobil-home in camping, pentru luna mai este o idee mai buna. Vremea poate fi capricioasa chiar si in Corsica, iar in mobil-home ai tot confortul, dormitor, bucatarie mobilata si utilata, baie, terasa etc.

      Cortul din imagine este cortul nostru de munte, de aceea este foarte mic. Este special conceput sa fie carat in rucsac, unde fiecare gram sau centimetru in plus conteaza. Asa pentru camping si noi avem alt cort un pic mai incapator, saltea buna, insa nu se pot cara in spate pe munte. Acolo sus am dormit pe izopren, sa vezi durere de spate a doua zi :))! Vrem sa ne cumparam si noi un cort mare, in care poti sta in picioare, am vazut cateva modele si sunt tare faine pentru sejururi mai lungi.

      Campingul la care am stat se numeste Europe, este langa Ajaccio, la Porticcio. Este o zona simpatica, insa pentru o vacanta completa in Corsica iti recomand mai degraba zona Piana-Porto (unde am fost vara trecuta), sau mai bine sudul insulei, Figari-Bonifacio-Porto Vecchio, o zona cu peisaje superbe si plaje de vis.

      Ștergere
  2. Ce peisaje superbe, ce apa albastra si limpede, se vede inca din aceste imagini de ce te-ai indragostit iremediabil de Corsica.
    Hm, daca stau bine sa ma gandesc ii dau dreptate mamei tale. Cea mai frumoasa parte a vacantei e aceea de dinainte in care iti faci planuri, astepti cu mare emotie clipa cea mare.
    Din poze, Azorel pare tare fericit, se simte ca acasa. Si el iubeste Corsica.
    Acum sa fim seriosi, la cum arata, ca raiul pe pamant, cum sa nu-ti placa insula asta? :)

    Sa inteleg ca vecinii din camping vorbeau romaneste. Pana la urma nu v-ati imprietenit? :D :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, peisajele sunt superbe, iar insula este foarte ofertanta in activitati pentru toate gusturile. N-ai cum sa nu gasesti ceva pe plac, fie ca e vorba de mare, munte, plimbari, vizite culturale etc.

      Azorel nu prea este incantat de plaja cu blana lui -ii este foarte cald. Mai degraba prefera muntele unde este mai racoare :)). Dar si pentru plaja am cumparat o umbreluta sa stea la umbra.

      Da, vecinii galagiosi erau romani :)). Dintre cei necivilizati din pacate. Ultimul lucru la care m-as fi asteptat in Corsica era sa aud manele seara de seara :)). Cea mai amuzanta parte era cand inchideau muzica si incepeau sa cante ei :D.

      Ștergere
    2. Chiar nu imi vine sa cred ce aud. Ce necivilizati suntem! Incredibil! Sunt pur si simplu uluita de comportamentul acestor romani. Dar cum or fi nimerit astia tocmai in Corsica? Asta ma mira cel mai tare. :(

      Ștergere
    3. Lucrau acolo. Erau angajati temporar la o firma de constructii si aveau inchiriat un mobil-home in camping din cate am inteles.
      Nu este prima data cand intalnesc romani pe insula, chiar anul trecut ne-a abordat intr-un supermarket o tipa auzindu-ne vorbind romana intre noi. Ca sa nu mai zic ca aproape toti membri echipajului de pe feribot erau romani. Suntem peste tot :))

      Ștergere
  3. Mare si munte la un loc, de vis! Haha ce dragalas e copilul vostru parca doborat de oboseala. Superbe peisajele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, este o insula cu peisaje splendide.
      Azorel e foarte pretentios. La plaja nu-i place, la munte nu-i place. Doar in canapeaua lui de acasa se simte confortabil :))

      Ștergere
  4. Buna Larisa >Ma numesc Mihai,si as dori cateva informatii in legatura cu calatoria animalelor de companie respectiv un catelus :)) cu corsica ferries de la toulon catre ajaccio,respectiv ce documente,vaccinuri etc imi trebuiesc pt el si daca sunt aceptati pe insula(corsica) multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut Mihail,
      Mie nu mi-a cerut nimeni nimic :).
      Corsica Ferries transporta intr-adevar animale de companie pe punte si in cabine, un plus fata de alte companii maritime care le transporta la cala, intr-un spatiu special amenajat. Ai voie mai peste tot pe vapor cu cainele, exista chiar un loc special, la pupa vasului, unde sa mergi cu el sa-si faca nevoile.
      In mod normal nu iti cer anumite documente, sau vaccinuri speciale, dar este de preferat sa ai cu tine carnetul de sanatate si pasaportul european, cu vaccinurile obisnuite la zi, plus vaccinul antirabic care este cerut pentru calatoriile animalelor de companie in UE. Cand mergi cu avionul sunt obligatorii, cu masina sau cu vaporul nu prea, dar e bine sa le ai pentru a evita neplacerile cauzate de eventualele controale. De exemplu mie mi-au cerut candva carnetul de sanatate la un camping :).
      Cat despre insula, fiereste ca animalele sunt binevenite, majoritatea campingurilor si hotelurilor le accepta, insa e de preferat sa te interesezi inainte sa rezervi. Nu ai voie totusi sa lasi cainele in camping/camera de hotel cand tu pleci la plimbare/masa/plaja, va trebui sa-l iei mereu cu tine. De asemenea nici la restaurante, sau inchirieri de barci n-am avut probleme. Singurul impediment va fi daca intentionezi sa vizitezi muzee, biserici, dar banuiesc ca nu mergeti in Corsica strict pentru astea.
      Sper sa te ajute informatiile. Calatorie placuta!

      Ștergere