Fotografiile cu telefonul vs. fotografiile cu aparatul

Mă gândeam de curând, in timp ce "lucram" la pozele din Corsica, pe care nici în ziua de azi nu le-am terminat de sortat și editat, că nici nu mai știu când m-am apucat cu adevărat de fotografiat, dar cred că cred că a fost odată cu primele ture pe munte. Cu atatea peisaje frumoase în jur prin Carpați nu are cum să nu-ți vină pofta să le imortalizezi, așa că prin 2006 am purces rapid la cumpărarea unei "săpuniere", care, deși destul de înapoiată față de aparatul actual, cred că a fost cea care m-a făcut să îndrăgesc și să îmi doresc să perseverez cu această frumoasă activitate de timp liber. De atunci am schimbat mai multe aparate foto, mai mari mai mici, mai performante sau nu, mai moderne sau puțin... Am exersat, am fotografiat, am descoperit unghiuri, am tras cu ochiul la alții, am citit, m-am documentat ajungând într-un final să mă aleg cu una dintre cele mai plăcute pasiuni: fotografia.


Deși, fără să mă laud, de la primele fotografii și până astăzi am avansat considerabil, nu mă cred nici astăzi vreun mare fotograf. Să fac poze, în călătorii sau pe lângă casă, este pentru mine doar un hobby și atât îmi doresc să rămână, chiar dacă am avut momente când am cochetat cu ideea de a visa la mai mult. Nu știu exact dacă fac poze grozave, dar știu că nu fac nici poze rele și îmi dau seama că cei patru ani în Franța m-au ajutat destul de mult, atât prin timpul liber pe care mi l-au oferit, cât și prin peisajele pitorești care mă înconjoară zilnic. Cred că în ăștia patru ani am fotografiat regiunea mea pe toate părțile, strângând mii de fotografii. Despre orașul Tours nici nu mai zic, nu știu dacă altcineva l-a imortalizat vreodată cu atât nesaț. Exercițiul m-a ajutat cel mai mult, probabil că și aparatul actual, destul de performant, însă  pe lângă acestea, recunosc, am mai și citit diverse cărți, m-am documentat pe internet, am fost atentă cum fac alții, învatând câte ceva despre compoziție, tehnică și editare în fotografie.  

Au fost multe zile când ieșeam pur și simplu la fotografiat, în oraș sau prin împrejurimi. Era, încă mai este, felul meu de a mă relaxa, de a mă destinde, de a face ceva pentru mine fără să aștept ceva în schimb. Rareori plecam de acasă fără aparatul foto, în vacanțe nici nu se punea problema, în ciuda greutății îl căram cu mine peste tot, pe munți, pe plaje, prin orașe și chiar la restaurante, spre amuzamentul ospătarilor. Si totuși în ultima vreme s-a schimbat ceva.... Deși n-aș putea spune că pasiunea a scăzut în intensitate, în ultimul an am fotografiat mult mai puțin, ba chiar au fost momente, chiar și în vacanțe, când am simțit că vreau să las aparatul acasă. In schimb, a câștigat teren... telefonul.  

Mult mai comode și la îndemână, pozele făcute cu telefonul au devenit, în ultima vreme, aproape un obicei. Fie că e vorba de controversatele selfie, sau pur și simplu de poze obișnuite, cu noi sau cu peisajul din jur, eu cred că genul ăsta de fotografie, aparent amatoare și poate enervantă pentru unii, are farmecul ei. In primul rând, să recunoaștem, este mult mai confortabilă, oricum telefonul îl avem mereu în geantă, ca să nu mai vorbim de faptul că producătorii au dezvoltat în ultimii ani camere foto din ce în ce mai performante. Apoi, este vorba și despre  faptul că totul devine mai simplu pe telefon, nu mai trebuie să-mi bat capul cu expuneri, ISO, sau încadrări, fotografia devenind ceva fără pretenții. De fapt cred că asta este partea care îmi place cel mai mult la fotografia făcută cu telefonul: simplitatea, faptul că imortalizează un moment neartificial, firesc, natural... 

Uitându-mă, spre exemplu, la pozele ultimei călătorii în Corsica, am constatat câteva lucruri surprinzătoare. In primul rând, există mult mai multe poze cu telefonul față de alte călătorii. In al doilea rând, mai toate pozele cu noi sunt cu telefonul. Uimitor este că exact acestea îmi sunt cele mai dragi, de parcă ar reprezenta, cumva, fără nici o urmă de formalitate, esența vacanței noastre cosicane. Parcă am fi chiar noi acolo, exact așa cum suntem zi de zi, spontani, normali, obișnuiți. Sunt în acele poze momente, experiențe, stări, pe care pozele oficiale, cele făcute cu aparatul, mult mai bune, firește, mai rânduite și dichisite, parcă nu le cuprind. Așa că pe undeva încep să înțeleg de ce fotografia cu telefonul câștigă popularitate, de ce mulți oameni optează pentru ea, poate uneori fără să-și dea seama.


Voi ce părere aveți? Cu telefonul, cu aparatul, un selfie din când în când :))?

sursa foto 1

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

24 comentarii:

  1. Recunosc... Si eu fac parte din categoria celor pentru care fotografiile facute cu telefonul mobil capata din ce in ce mai mult teren. :P
    Suntem mereu pe fuga, iar instantaneele vin si pleca si nu stau sa ne astepte "3 ani", ca sa ne reglam noi aparatele foto (asta in cazul in care le avem la noi in acel moment sau ne pricepem sa facem asta)... :D

    Stiu, daca ne-ar citi acum comentariile vreun profesionist, ne-ar lua peste picior, reprosandu-ne ca ceea ce facem noi cu ajutorul telefoanelor se numeste oricum altcumva, dar nu fotografie!!!

    Si CHIAR nu-mi pasa! Atata vreme cat ele transmit EXACT ceea ce ne dorim noi sa transmita, conteaza mai putin cum sau cu ce au fost facute. Asta e o parerea personala, sustinuta si de experienta mea din ultimii ani, cand cele mai apreciate instantanee au fost cele surprinse cu telefonul mobil!!! ;)

    Nu il folosesc in exclusivitate si nici nu subestimez calitatea sau valoarea unei fotografii facute cu un aparat foto. Departe de mine gandul asta!!! Sustin doar ideea ca, un telefon mobil bun, poate fi o alternativa OK, atunci cand nu avem un aparat foto la indemana. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba cred ca si fotografii se adapteaza :)). Citeam de curand pe blogul unuia profesionist o serie de articole, care se adresau oamenilor obisnuiti, despre cum sa facem poze mai bune cu telefonul :). Deci clar genul asta de fotografie castiga teren. Nici eu nu il folosesc in exclusivitate, dar vorba ta, instantaneele adesea nu ne asteapta sa ne reglam aparatele foto.

      Ștergere
  2. tu ai ochi de artista, ai reusit mereu fotografii din cele mai placute unghiuri si în cele mai frumoase jocuri de lumini - sunt din acest punct de vedere, una din admiratoarele tale fidele ☺
    Referitor la placerea de a fotografia, am observat ca a devenit un hobby general :) Toata lumea fotografiaza, oriunde te afli si gasesc ca este frumos, atâta vreme cat este respectata decenta. Am vazut de curând un film "White Bear"(din seria "Black Mirror") si m-am îngrozit la gândul ca fotografierea poate deveni hartuire în masa!
    Însa revenind a titlul articolului tau - este clar ca totul depinde de telefonul mobil... Al meu are o camera excelenta si atâta vreme câ lumina este buna, face fotografii superbe! este un Galaxy S5 si camera are un senzor de 16 megapixeli de dimensiuni ½.6-inch.
    Ca si aparat de fotografiat, nu mi-am dorit niciodata unul scump, ma refer la un aparat single-lens reflex camera pe care sa-l pazesc în geanta si sa-i lustruiesc obiectivele precum lentilele de ochelari. Mi-am cumparat la fiecare 2 ani un aparat minuscul si performant, ce a oferit piata mai bun, la ora respectiva, singura limita fiind sa coste pâna în 170 euro :) In acest fel, am mereu aparatul de fotografiat în buzunar pe timpul plimbarilor, excursiilor sau concediiilor :) Si nu m-am ofticat nici când mi-a alunecat din mâna si nici când fiind la mare, a trecut un val peste aparat :) Acum, Galaxi 5 are o garnitura speciala ce-l face rezistent la apa si imi permit fara grija sa fotografiez în ploaie sau sa intru în apa fara sa-mi fie teama ca il voi stropi (cica ar face fotografii si sub apa - nu am probat ☺☺☺)
    De când cu batul pentru telefon mobil, fotografierea a devenit si mai amuzanta. Revad cu multa placere fotografiile din vacante si-mi amintesc bine clipele capturate :)
    O duminica minunata sa ai, Larisa draga!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Carmen :)!
      Acum da, toata lumea fotografiaza, aparatele foto sunt accesibile, telefoanele mobile la fel, pana si informatiile despre tehnica, compozitie, editare sunt disponibile pe internet pt cei care vor sa invete mai mult. Nu este rau, fotografia este o pasiune frumoasa.
      Cat despre aparat, eu am fotografiat foarte mult cu un compact Canon si rezultatele n-au fost rele. Insa DSLR-ul actual, asa greu si complicat cum mi s-a parut la inceput, a fost cel care m-a determinat sa invat mai mult si sa perseverez cu fotografia. Acum ma gandesc la ceva mai mic, un aparat mirrorless poate, care sa combine calitatea dslr-ului cu accesibilitatea camerelor compacte. Nu vreau sa renunt la aparatul actual, ma gandesc doar la o alternativa mai usoara pt calatorii.
      Multumesc! Saptamana usoara, Carmen!

      Ștergere
  3. Intr- adevar e mult mai usor sa fotografiezi cu telefonul, mai la indemana. Daca ai fler si inclinatie pot iesi poze f bune. Totusi un aparat foto ajuta mai mult. Iar daca vrei sa iti castigi existenta din asta clar ajuta. Dar la tine nu e cazul fiind un hobby :).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merg imbinate, zic eu. Aparatul cand ai chef de niste cadre bune, si telefonul cand iesi la o bere cu amicii. Clar nu se pot substitui, dar se pot completa intr-un mod interesant. Si-apoi si daca nu ai de gand sa traiesti din fotografie, dar este un hobby, un aparat bun te poate ajuta sa te imbunatatesti, daca vrei asta.

      Ștergere
    2. Pana la urma... fiecare vrea sa fie mai bun in ceva, fiecare are o pasiune, fiecare incearca sa se dezvolte pe un plan... e pacat sa trecem prin viata ca gasca prin apa :).

      Ștergere
  4. Pentru mine fotografiile preferate sunt cele facute cu o camera foto, pentru detalii, chestiuni de sharp, etc. Iubesc si pozele facute cu telefonul de catre sot prin prisma rasaritului si gandul de a mi le impartasi. Imi place sa-mi fac poze singura de inainte sa stiu de acest termen, poate ca dupa denumirea asta chiar mi-am facut mai putine.
    O duminica placuta. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu cred ca pozele cu telefonul le pot inlocui pe cele cu aparatul, din multe puncte de vedere. Insa au inceput sa-mi placa instantaneele, mai ales cele din vacante, din oras... Si parca mi-e din ce in ce mai greu sa car aparatul mereu dupa mine.
      Saptamana faina iti doresc!

      Ștergere
  5. Si eu faceam inainte multe poze cu aparatul foto, dar in ultimul timp mult mai la indemana imi este telefonul, mai ales in situatiile in care vreau sa imortalizez neaparat momentul. Iar cat priveste selfiurile, sincer, ma bucur ca exista selfie stick-ul si ca pot sa imi fac o poza singura, sau impreuna cu sotul, pentru ca de multe ori nu are cine sa imi faca/sau sa ne faca o poza buna. Asa ca pentru mine, telefonul este perfect pentru pozele noastre de familie!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inainte trebuia sa ne rugam de unul si de altul sa ne faca o poza, iar in cele mai multe dintre cazuri era proasta :)). Nici aceste selfie-uri nu-s prea reusite, dar cel putin sunt amuzante, raman niste amintiri placute zic eu.

      Ștergere
  6. Eu am un telefon cu camera de 5MP care face niste poze groaznice. Mi-ar placea un S5 dar e prea scump, mai degraba imi cumpar un obiectiv nou pentru DSLR.
    Pentru ceea ce-mi doresc eu, fotografii cat mai artistice din locurile frumoase unde ajung, nu este suficient un telefon. Nu-mi place sa fotografiez cu mobilul.
    Iar tu stii ca eu prefer sa surprind natura. Oamenii mai putin. Nu sunt deloc extaziata sa ma postez in fata unui momument si sa imi faca cineva o fotografie. Poate pentru ca ceilalti adora asta si mie imi place sa inot contra curentului. :)))

    Uneori am chef de un selfie. Cu mine, evident. Nu cu grupul, nu cu iubitul. Dar rar, o data la cateva luni. Saptamani... Nu stiu exact. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu cu obiectivele m-am lasat pagubasa. Am un singur obiectiv in afara de cel standard si cred ca l-am folosit de maximum 3 ori in 2 ani :)). Pana si caratul aparatul in sine mi se pare o corvoada uneori, d-apai sa mai car si alt obiectiv. Stiu ca rezultatele merita efortul, dar uneori, in calatorii mai ales, prefer sa ma plimb mai ...lejer.
      Nici eu nu fac foarte multe fotografii cu oameni, cu mine, cu noi, dar fac totusi cateva. Nu le fac exclusiv pt facebook sau blog, foarte putine ajung acolo, ci pt aminirile noastre.
      De exemplu, acasa avem o rama foto digitala unde ruleaza mereu o selectie de fotografii cu noi, prin diverse locuri si ipostaze. Am observat ca reprezinta punctul de maxim interes pt musafiri, aproape toti care vin in vizita sunt cu ochii lipiti de ea:)). "Si aici unde erati?", "si aici ce faceati?" :))

      Ștergere
  7. Eu fac parte din cei nevirusati. Ptr mine dslr-ul e sfant cand e vorba de poze. Nu contest popularitatea pozelor facute cu telefonul, dar mi-e una nu-mi prea spun mare lucru. Cand fotografiam cerul Zen imi mai trimitea cand si cand poze, cu toate ca pozele lui erau mult mai faine ca si moment al cerului fata de momentul meu, niciodata nu le-am bagat in proiect, ptr ca erau facute cu telefonul.

    Cand e vorba de selfie, e haios...ca te poti stramba ori te poti aseza in pozitia care sa te avantajeze cel mai bine, cu o camera foto e mai greu ca te prinde cum erai in secunda aia.

    Cumva e loc ptr toata lumea :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu contest pozele facute cu aparatul, fireste calitatea nu se compara. Insa uneori recunosc, nu am chef sa-l car. Vreau sa ma simt light, sau nu vreau sa ma concentrez prea tare la setari. Si pt astfel de momente telefonul este perfect, desi rezultatele nu sunt, fireste, aceleasi.

      Ștergere
  8. Eu încă sunt de modă veche şi cred că aşa voi rămâne. Pentru mine telefonul rămâne un simplu obiect cu care comunic, iar aparatul foto "jucăria" mea de zi cu zi. Cu telefonul nu fac poze decât prin magazine, la preţuri, atunci când caut un produs anume şi îl găsesc în mai multe locuri la preţuri diferite. Sau dacă trebuie să reţin vreun program anume şi prefer să imortalizez cu telefonul decât să-mi încarc memoria cu date aiurea. Părerea mea este că fotografiile făcute cu telefonul nu au ajuns încă la nivelul aparatelor foto ( indiferent cât de performant este), ci sunt cel mai bun compromis în triunghiul: rapid, uşor şi practic. Eu nu fac genul acesta de compromis poate şi pentru că nu sunt o mare iubitoare de selfiuri şi nici nu mă dau în vânt să postez pe vreun site de socializare poze în timp record. Bineînţeles că asta ţine de preferinţele utilizatorului. Ideea este că prefer calitatea imaginilor realizate cu aparatul foto în defavoarea utilizării simple şi rapide a telefonului. Chiar dacă mi se pare o bătaie de cap în plus să țin minte ce setări trebuie să fac, acestea fac diferența în fotografie în cele mai multe situații....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa gandeam si eu acum ceva vreme referitor la telefon, insa acum mi-a devenit indispensabil, tine loc si de aparat foto, si de calculator, si de agenda, de tot :)). Stiu ca pare snob poate, insa nu-mi mai inchipui viata fara smartphone :)).
      Insa nu te contrazic, fotografia facuta cu telefonul nu se ridica si probabil nu se va ridica vreodata la cea facuta cu o camera buna, oricat de performante ar fi camerele telefoanelor astazi si oricat de dinamic ar fi domeniul acesta. Insa eu personal mi-am dat seama ca imi place si latura asta instantanee si amuzanta a fotografiilor, gen "hai sa facem un selfie!". Nu toate ajung neaparat pe facebook sau pe blog, dar raman niste amintiri simpatice. In plus, uneori chiar nu am dispozitie sa car aparatul peste tot. Ma gandesc la un mirrorless pentru astfel de situatii, dar mai astept un pic.

      Ștergere
  9. La ce aparat "vintage" detin, clar telefonul a castigat teren :)) Plus ca nu mai am grija incarcarii a 2 dispozitive, cum am plecat mai demult la drum cu aparatul.. fara baterie :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) sa stii ca si eu sunt atenta la acest aspect, la baterie :))

      Ștergere
  10. cu telefonul, ca altfel nu mai reusim!
    zic io...ca nu am un aparat de care visez :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu-i rau nici asa. Si cine stie, intr-o zi vei avea si aparatul la care visezi...

      Ștergere
  11. În utima vreme, au apărut telefoane performante, aşa că de multe ori, cu setările corecte, se vede mai puţin diferenţa faţă de un aparat; depinde şi de lumină, de mai multe chestiuni tehnice.
    Uite, în concediul trecut, ni s-a bulit aparatul şi a trebuit să apelăm la telefon - cineva ne-a întrebat cu ce aparat sunt făcute pozele care i s-au părut spectaculoase, din satele Măgura şi Peştera, şi nu i-a venit să creadă că sunt opera camerei foto a telefonului. Am avut noroc şi de lumină bună.
    Însă rămân la ideea că aparatul foto, dacă vrei să faci ceva de calitate, rămâne numărul 1.
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Clar, daca vrei sa faci ceva de calitate, sau sa progresezi cu acesta pasiune ai nevoie de un aparat, nici nu se pune problema altfel. Telefonul te limiteaza. Insa pentru instantanee simpatice, in anuminte momnte cheie, sau pentru situatii de urgenta, ca in cazul vostru, eu zic ca merge perfect :).

      Ștergere