Daliile, reginele grădinii mele anul acesta

Nu știu despre voi, dar eu nu știam mare lucru despre dalii înainte de anul acesta. Adică știam că există, dar parcă nu realizam cât sunt de arătoase și cât de mult pot înfrumuseța o grădină, atât prin coloritul lor, dar și prin estetica florilor. Despre varietatea soiurilor nici nu mai vorbesc. Am citit că, originară din Mexic, dalia a fost descoperită de botaniștii spanioli ajunși în Nueva España, iar numele ei provine de la cel al lui Andreas Dahl, din secolul XVIII, moment în care planta a început să se răspândească prin Europa. Poate o să vă vina să radeți, dar la Versailles ea era consumată inițial ca legumă, până și-au dat seama curtenii că-i cam acră și s-au reorientat către calitățile-i ornamentale. 


N-am avut intenția să plantez dalii în curte, a fost mai degrabă o întâmplare. Când am mers cu Andrei să cumpărăm crini astă-primăvară, am văzut alături și tuberculi de dalii. Am fost fascinată de cum arătau florile în poză, dar și de varietățile care se vindeau, așa că am cumpărat câțiva, mai mult de curiozitate, pe care i-am plantat, un pic sceptică, în grădină. S-au prins, au răsărit, au crescut și marea surpriză a venit la sfârșit de iunie, când au înflorit: daliile mele erau magnifice. Cred că multe zile m-am învârtit pe lângă ele admirându-le forma și culorile, fotografiindu-le de parcă aș fi venit de pe o altă lume. Chiar și vecinii le-au lăudat, deși nu era meritul meu în fond, ci al horticultorilor care le-au creat. Ingrijirea a fost minimă, iar varietatea destul de mare, atât în ceea ce privește coloritul, dar și forma florii, a petalelor, înălțimea, tipul, etc. 

Insă ce mi-a plăcut mie cel mai mult la dalii a fost faptul că florile durează mult timp, adică apar altele noi pe măsură ce cele vechi se trec. Astfel, din iunie și până în noiembrie daliile mele s-au menținut, înfrumuseţându-mi continuu grădina. Pentru că nu mai este mult până la iarnă, mă pregătesc zilele astea să le tai tulpinile, urmând să le scot tuberculii din pământ, să îi usuc și să îi depozitez în pivnita peste iarnă. La anu', pe lângă cei pe care-i am, mai am de gând să îmi procur și alții. O adevărată grădină de dalii, asta vreau! 






















PS: Suntem bine, dragii mei, chiar dacă noi, europenii în general, nu prea suntem bine deloc. Am dormit ce-i drept vreo câteva nopți cu obloanele trase și cu inima-n gât, șocată de ce urmăream la TV și pe internet. E trist ce se întâmplă, este revoltător, e monstruos de-a dreptul și mă afectează în mod direct, pentru că locuiesc în Franța, mă sperie și mă scârbește totodată. Insă nu vreau să vă vorbesc despre asta, cel puțin nu acum, nu vreau să intru în polemici și detalii, sunt suficienți "deștepți" care își dau cu părerea, mai ales pe facebook. Să mergem mai departe, zic, trimițând un gând către cei care nu mai sunt cu noi, să prețuim viața așa cum ei și-ar fi dorit s-o facem, cinstindu-le memoria și sperând că lumea asta în care trăim va deveni mai sigură și mai bună. 

Toate pozele cu grădina mea de anul acesta le găsiți  AICI

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

24 comentarii:

  1. foarte trist de ce se intampla!
    daliile tale sunt formidabile, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, tocmai ce le-am scos, pe ultimele le-am pus in vaza :)

      Ștergere
  2. Florile tale sunt superbe, le-a priitit vremea. Toamna calda ca anul acesta nu a mai fost din 2003! si la noi pare ca vine primavara, diferenta este doar ca crengile copacilor au din zi in zi tot mai putine frunze...
    PS: Parisul e îndoliat, întreaga Europa înceraca sa-si revina dupa soc. Inimile noastre lacrimeaza pentru vietile pierdute, pentru durerea familiilor victimelor... Ne este tot mai clar cât suntem de marunti...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, a fost o toamna pe cat de calda pe atat de trista. Acum vremea s-a mai racit la noi, au venit ploile mocanesti, dar in rest ne-am bucurat de vreme superba. La noi in Touraine e liniste, vietile au inceput sa-si reia cursul firesc. Mai greu va fi sa uitam...

      Ștergere
  3. Abia asteptam sa vad ca dai un semn! (articol in cazul asta). Imi plac florile, trebuie sa recunosc ca nu le-am analizat pana acum, dar imi plac ca sunt "bogate" asa in petale :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt aproape ca un ghem, asa le percep eu. Acum le-am scos tuberculii si-am vazut ca s-au inmultit, nu gluma. Cred ca la anu' nici nu mai este nevoie sa cumpar :))

      Ștergere
  4. Dupa entuziasm pare-se ca daliile sunt noii trandafiri. Nu stiam ca se scot bulbii si stau asa fara sa moara, E foarte frumos la tine in gradina, deosebite cadre cu ele asa stropite, de ploaie sau dupa udatul gradinii.
    E bine ca sunteti bine, cat se poate.
    pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Niste trandafiri mai usor de intretinut :))
      Mda, se pare ca se scot, nici eu nu stiam, dar cam asta scrie peste tot, in articolele de pe internet si asa stiu ca facea si bunica mea. Nu rezista peste iarna la ger. Totusi, aici in regiunea mea iernile nu-s foarte geroase. Unii mi-au spus sa le las in pamant, altii sa le scot. Eu le-am scos in final, mi-era teama ca poate nu mai gasesc nimic la primavara :))

      Ștergere
    2. Eu am "experimentat" lăsatul bulbilor peste iarna și....m-a costat, a trebuit să cumpăr alții ! Și apoi după ce îi scoți , asa cum ai văzut ei s-au înmulțit, îi poți replanta în mai multe cuiburi ! Bravo, pentru dragostea ta pentru grădină !

      Ștergere
    3. Aha, deci am facut bine ca i-am scos.
      Da, asa este s-au inmultit bine de tot, nu ma asteptam la asa de multi, am ramas uimita. Pai nici nu mai trebuie sa cumpar la anul :))

      Ștergere
  5. Ma bucur ca sunteti bine! Florile tale le cunosc de cand eram eu mica.Sunt frumoase si usor de intretinut.O vecina de la Fagaras ,toamna cara bulbii cu roaba.Are foarte multe,dar parca nu atat de variate ca ale tale.Sa auzim numai de bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, exact asta mi-a placut si mie ca sunt frumoase si usor de intretinut. Si da, cred ca si eu in curand o sa car bulbii cu roaba :)). Ma gandeam eu ca se inmultesc, dar nu chiar asa mult.

      Ștergere
  6. Ah ce oaza de liniste si beatitudine! Absolut superbe si foarte fotogenice! Peste cativa ani gradina voastra o sa fie de invidiat ;) Aveti de lucru nu gluma dar zau ca merita ;:)

    Cat despre Paris....Hm....astia descopera apa pe Pluto, studiaza universul iar eu tre sa inghit pastila ca exista "teroristi"?!?! Nu cred o iota, cum niciodata n-am crezut basmul 9/11! Mai trist e ca oamenii nu stiu despre adevaratele tragedii, ca de exemplu proiectul Athos din Anglia. Peste 10.000 de oameni s-au sinucis ptr ca li s-a refuzat dreptul la viata iar mapamondul suspina si e inlacrimat ca marile puteri care conduc lumea terorizeaza cu buna stiinta planeta asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daliile sunt usor de intretinut, fata de alte flori, dar per-ansamblu avem intr-adevar mult de lucru pentru ca, unu, curtea este mare si, doi, pentru ca avem ceva de amenajat ca sa arate asa cum ne dorim. Iar timpul liber si banii nu-s din pacate numai pentru gradina :)) Le-om face noi usor-usor.

      Mda, si eu cred uneori ca adevarul se ascunde dincolo de ceea ce ne serveste mass-media. Insa, indiferent care sunt adevaratii vinovati, tot noi, oamenii obisnuiti suntem victimele. Si tot monstruos si socant este...

      Ștergere
    2. Da, stim ca....ai o intelegere superioara asupra lucrurilor. Fara comentariile tale, ar fii mult mai intuneric pentru noi.

      Ștergere
    3. Fiecare are dreptul la parerile proprii, nu-i asa?

      Ștergere
  7. Ce frumoase dalii ai avut ! Si ce frumos le-ai fotografiat. Si mie imi plac, dar nu le place lor gradina mea :) Daca as putea as cultiva cat de multe. Le arde soarele prea repede si cum eu mai trag uneori chiulul cu udatul cand plecam in mini-concediile noaste, mi-am luat gandul de la ele.
    Cat despre cealalta latura a lui Noiembrie, a fost de speriat. Intai incendiul, apoi Parisul si la noi a fost si un cutremur, din fericire cu putine victime, dar cu multe stricaciuni. Chiar acum,cand scriu, ne scutura, dar asta e mic, mai putin de 5 grade pe scara Richter. Of ! Sa speram in mai bine !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Of, da, chiar am citit despre cutremurul din Lefkada... Vai, cu cate intamplari nefericite a fost si noiembrie asta :(. Ai dreptate, sa speram ca iarna o sa aduca vesti mai bune.

      Probabil ca la noi aici le prieste si vremea. De plouat ploua vara, deci cu udatul nu-i problema chiar daca plecam de acasa sau daca nu avem timp, iar caldura nu este deloc in exces. Vara ce a trecut a fost mai atipica, dar in rest sezonul cald este destul de moderat. Poate chiar prea moderat pentru gustul meu :))

      Ștergere
  8. Sunt minunate daliile tale! Eu pana anul acesta am crezut ca daliile sunt niste rude sarace ale trandafiriilor cu un singur rand de petale....wrong, wrong. Am cumparat una super faina, exact cum o ai tu pe cea alba, cu multe, multe straturi de petale, doar ca a mea e galbena. A stat inflorita din iunie pana in octombrie, toti vecinii s-au minunat de ea. So..goooo dahlia!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, am avut noroc, ca ingrijirea a fost minima. Da, nici eu nu le-am dat prea mare importanta, le fel ca si tine, le-am plantat intamplator. Dar uite ca surprizele frumoase vin din cele mai nebanuite locuri :)

      Ștergere
  9. Larisa, intai am citit aici, apoi am admirat toate fotografiile gradinii si a doua am cumparat revista Ioana, in care la sectiunea de pe blog, am citit tot din blogul tau! Felicitari, chiar m-am bucurat sa vad blogul la revista!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru aprecieri! Da, tocmai ce am fost si eu anuntata de aparatia articolului in revista Ioana. Sper sa reusesc sa mi-o procur si eu, asa ca amintire :)

      Ștergere
  10. Cum sa nu te indragostesti de asemenea frumuseti?! Toate sunt minunate si cel mai important e ca sunt rezistente. :)
    Mie imi plac la nebunie crizantemele. Florile de toamna in general. De cate ori trec pe langa florarii oftez si visez ca le voi fotografia si eu vreodata. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie imi plac crizantemele, mai ales parfumul lor. Am plantat cateva in gradina, dar din pacate fie s-au uscat, fie au ramas mici, cu doua-trei flori. Poate am mai mult noroc la anu' :)

      Ștergere