Sfârșituri de săptămână in Touraine

Iată că a mai trecut un weekend, ultimul din toamna asta lungă și însorită. De mâine vine iarna adevărată, cel puțin în calendar, pentru că aici la noi, după cum v-am mai povestit și cu alte ocazii, nu ninge aproape niciodată. Să nu mint totuși, am prins o singură ninsoare în acești patru ani, dar zăpada n-a durat decât o singură zi. Andrei a mai prins  una, cică prin 2004.  Am zis că dacă ninge în vreo zi dau fugă la un castel. Mi-e ciudă uneori că n-am și eu o poză cu un castel al Loarei pe fundal iernatic. Stiu, mulți dintre voi ați trăi împăcați cu lipsa zăpezii, eu nu prea, tocmai de aceea sper și anul acesta să ajung la întâlnirea anuală cu iarna, undeva la munte. Dar pâna atunci să revenim mai bine la weekendurile din Touraine... 

Weekendurile încep în Touraine, ca peste tot, sâmbăta dimineață, cu treburi și activități casnice sau administrative. Toate instituțiile care lucrează cu publicul sunt deschise sâmbăta (bănci, saloane de frumusețe, farmacii, cabinete medicale, etc), spre avantajul celor care sunt liberi în acesta zi și inconvenientul celor care trebuie să meargă la serviciu. Dar nu-i bai, fiindcă au lucrat sâmbăta, unii sunt liberi lunea, un exemplu ar fi băncile, care în Franța sunt închise în prima zi din săptămână. Nu este ideal, dar este ceva totuși pentru angajații acestora. O forfotă infinită inundă astfel străzile orașelor sâmbăta dimineață, oamenii aleargă în stânga și în dreapata, majoritatea fac cumpărături, piețele și centrele comerciale fiind foarte aglomerate în acesta zi. 


Sâmbăta după-amiaza, în schimb, lucrurile se liniștesc, instituțiile se închid după ora două, rămân deschise doar magazinele până la orele 19-20. Intorși acasă, oamenii fac aranjamente, pregătiri, se lucrează cu drag și spor la activități casnice, fiecare cu ce are de făcut. Străzile orașului se potolesc, zgomotele și forfota încetează, liniștea inundând orașul, ca înainte de furtună.

Pentru că exact asta se întâmplă în Touraine în serile de sâmbătă, se dezlănțuiește furtuna. Nimeni nu se pricepe mai bine ca francezii la faire la fête, toată lumea se distraza sâmbăta seara, nu contează vârsta sau situația socială. Tinerii preferă petrecerile zgomotoase cu prietenii, sau ieșirile în baruri și discoteci, în timp ce restul se orientaeaza mai degrabă spre distracții mai liniștite, vizite la prieteni, ieșiri la restaurant, sau plimbări prin oraș. O adevărată revoluție se stârnește sâmbăta noaptea, mai ales pe străzile din Tours. Nici nu mai contează anotimpul, sau vremea de afară, oameni de toate vârstele și categoriile se amestecă pestriț pe străzi, aducând cu ei râsete, veselie, zgomot, agitație. 


Tinerii, în special studenții ieșiți în gașcă, se mulțumesc cu o cină rapidă de tip fast-food, pizza, hamburgeri, kebab. O mulțime de astfel de restaurante au împânzit străzile orașelor din Touraine, mâncarea nu este cea mai sănătoasă, dar e ieftină și sățioasă, la 20 de ani nu prea stă gândul la aditivi alimentari. Nu mâncarea este importantă la acesta vârstă, important este ca ea să umple burta, distracția și timpul petrecut alături de prieteni sunt la putere. Se consumă mult alcool din păcate în Franța, în special în rândul tinerilor, astfel că barurile sunt pline ochi de până la orele, 22 când se deschid discotecile. Se fumează enorm, și nu numai tutun, chiar dacă localurile nu permit acest lucru în interior, așa că nu vă mirați când veți vedea seara, în special iarna, o mulțime de oameni la țigară în față localurilor. Cel mai trist este când îi vezi că nu se mai țin pe picioare... Dar, hei, am fost cu toții tineri, nu-i așa? 

Ce trecuți de această vârstă rebelă, ca și noi doi de altfel, preferă, în schimb, să petreacă altfel serile de sâmbătă, tot în oraș uneori, dar într-un mod mai elegant și liniștit: cu un apéro care să deschidă apetitul, urmat de o cină la un restaurant bun și eventual o plimbare pe străduțe după masă. In Franța, restaurantele își deschid porțile și bucătăriile pentru cină începând cu ora 19. Imi place ca la carte, meniul adică, este afișat în stradă, astfel că putem face, înainte de a ne așeza, un tur al localurilor, pentru a evita surpriza unor prețuri pe care să nu ni le permitem, sau a unor preparate care să nu ne fie pe plac. Imi mai place că restaurantele propun și câteva ansambluri de antreu+fel principal+desert, menus et formules, la un preț mai avantajos decât dacă ni le-am forma singuri, iar pâinea și carafa cu apă sunt întotdeauna oferite gratuit.  

O alternativă mai ieftină ieșirilor în oraș sunt sunt ceea ce se cheamă soirées à la maison, serate acasă, unde oamenii invită prieteni, sau sunt invitați la rândul lor de cineva. In ciuda a ce se spune despre ei, francezii sunt oameni destul de petrecăreți și joviali, așa că seratele sunt un obicei destul de popular în Franța. Mai gălăgioase și îmbibate în băutură pentru tineri, mai calme pentru toți ceilați, petrecerile acasă sunt o ocazie de a ieși, de a socializa, de a petrece timp agreabil cu prietenii sau familia, fără a aștepta vreo aniversare sau vreo altă ocazie specială. Uneori aceste serate conviviale entre amis au și o tematică anume, în funcție de prilej, sezon, sau preparatele culinare servite (pentru serile de iarnă soirée raclette, preparat foarte popular in anotimpul rece, v-am povestit aici, pentru cele de vară soirée barbecue), dar cel mai adesea ele sunt pur și simplu serate obișnuite, momente de bună-dispoziție și amuzament cu cei dragi. 

Dacă nu te ține portofelul să organizezi astfel de serate singur nu e bai, cheta nu este o rușine. O altă variantă este și cea în care fiecare aduce câte ceva, unul o sticlă de vin, altul ceva de mâncare, lipsa banilor nu trebui să te împiedice să te distrezi, zic ei. Invitațiile se fac pentru orele 19, dar se știe că francezii au obiceiul să întârzie, deci cel mai bine îi chemi cu o oră-două înainte de momentul la care vrei să ajungă. Chiar și în situațiile când gazda se ocupă de tot, nu este politicos să onorezi o invitație cu mâna goală, o sticlă de vin pentru Monsieur și un buchet de flori pentru Madame sunt întotdeauna un semn de bună creștere. Chiar și acasă, cinele se desfășoară după același tipar atât de iubit de francezi: apéro pentru a destinde și a deschide sera, antreu, fel principal, brânză-cum altfel?- și desert, plus cafea și digestiv la sfârșit, preparatele și băuturile servite fiind mai simple sau mai sofisticate, în funcțiile de pretențiile acelei cine. 


În trend, pentru a simplifica lucrurile și costurile, sunt ceea ce se cheamă apéritif dinatoire, mai exact o manieră de a invita fără a petrece timp în bucătărie. În loc să inviți persoane la cină, ce ce presupune mai multă muncă și timp, foarte multi decid să-și invite prietenii la un astfel de apéro, care nu durează mult, nu costă scump și nu necesită prea multe preparative. Băuturile sunt sunt acompaniate de diverse gustări, ce constau în alimente simple: măsline, alune, cipsuri, sortimente de charcuterie, în special de cârnat uscat, cubulețe de brânză, mini-sandvișuri din felii de baghetă tartinate cu diverse paté-uri, castraveciori murați, roșii-cireașă și alte crudități, sau alimente mai elaborate și mai consistente (checuri și tarte sărate, amuse-bouches, petits-fours sau verrines).

Duminicile în Franța sunt pentru relaxare, toate instituțiile, centrele comerciale, hipermarketurile, supermarketurile, magazinele fiind închise, ceea ce îndeamnă, în loc de consumatorism sau căscat gura prin moluri, fie la la odihnă și destindere pentru unii, fie la mișcare, activități sportive, sau de agrement, pentru alții. 

Sunt deschise totuși, până la prânz, piețele locale, pentru a cumpăra și a prepara ceva bun pentru masa de duminică. Există piețe permanente, dar foarte populare sunt aici piețele volante săptămânale, deschise până la ora 13 de regula, les marchés hebdomadaires tradiționale, care vin și pleacă, fără a lăsa nicio urmă că au fost acolo. Comercianți  de toate felurile se strâng în aceste locuri: boulangers cu pâine proaspătă și prăjituri, charcutiers-traiteurs cu preparate savuroase din carne sau gata gătite, fromagers cu brânzeturi, poissonniers cu pește, dar și comercianți de fructe, legume, vinuri, și chiar haine, încălțăminte, mercerie, ornamente, flori și multe altele, inclusiv preparate internaționale (asiatice, orientale, italiene, etc). Cei care vând mărfuri proaspete sunt dotați cu furgonete frigorifice speciale. Foarte multă lume, în special în zona rurală, sau în micile orașe, preferă tipul acesta de comerț celui propus de marile lanturi de magazine, dar și mărfurile oferite sunt de o mai bună caliate, multe realizate artizanal. Cea mai mare astfel de piață din departamentul meu se ține la Amboise, pe cheiul Loarei, o să vă povestesc cândva despre ea.

In afară de partea strict comercială, mersul la piață mai are și o latură socială, francezii, în special în comunitățile mai mici, profitând de aceste ocazii pentru a se întâlni cu vecinii sau cunoscuții, pentru a vorbi, a se informa, sau a dezbate diverse situații de actualitate, politice sau sociale, pe fundalul zumzetului mulțimii din târg. Odinioară diminețile zilei de duminică erau dedicate bisericii, dar foarte puțină lume mai merge astăzi să asiste la slujbă. Deși o țară preponderant catolică în teorie, astăzi majoritatea populației în Franța este fie catolică ne-practicantă, fie atee. 


Prânzul de duminică în schimb a rămas însă un moment important în familie. Fie că este luat în intimitatea căminului, fie că se merge în oraș, francezii sunt foarte stricți în ceea ce privește orele de masă, astfel că și acasă, întocmai ca la restaurant, masa de prânz se ia între 12 și 14, si asta nu doar duminica. Dacă sunteți turiști nu trebuie să uitați acest interval, altfel veți rămâne nemâncați.  Sunt totuși restaurante cu servire continuă, în special din cele cu bucuatarie ușoară, mai puțin localuri gastronimice. Fie că se optează pentru un prânz acasă, cu sau fără invitați, sau pentru unul la restaurant, peste tot ambianță este calmă, relaxată și civilizată, fără muzică la maxim, sau distracție de prost gust.   

Profitând de faptul că toate magazinele sunt închise, duminica după-amiaza este timpul pentru cinematograf, teatru, spectacole, vizite, ieșiri la terasă sau în parc, sporturi și agrement. Foarte multă lume, indiferent de vârstă, face mișcare și petrece timp în natură duminica, atunci când vremea permite, bicicleta,  caiac-canoe, sau simplele drumeții în natură fiind foarte populare în regiunea mea.
 
Serile de duminică se sfârșesc rapid și fără prea multă pompa, pentru ca nu-i așa, lunea începe o nouă săptămână de lucru. Weekendul viitor o luăm de la capăt :). 

PS: Pozele nu au nicio legătură cu textul. Nu cred că le-am pus pe blog până acum, dar sunt făcute de mine anul acesta, în iulie, undeva la nord de Amboise, destul de aproape de casă, pe lângă satul Chançay, unde am fost într-un weekend la pescuit. Este o zonă rurală mai puțin cunoscută, dar superbă, am zis că într-o zi voi merge să o aprofundez mai bine. In plus, la Chançay se află castelul Valmer.

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

18 comentarii:

  1. Frumos curs au activitatile de sfârsit de saptamâna în zona voastra. Cam asa este si la noi, cu marea diferenta ca institutiile nu au program sâmbata si faptul ca punctualitatea este considerata nota de bun simt ;)
    Bavaria este predominant catolica si majoritatea merg duminica la biserica. Sotul meu provine dintr-o familie catolica practicanta, însa noi doi participam foarte rar la slujbe, (poate pentru ca eu sunt ortodoxa). Preferam sa mergem din când în când când sa aprindem o lumânare, atunci cand nu este aglomerat - bisericile catolice având permanent usile deschise. La piata nu prea merge mula lume (noi mergem foarte rar) pentru ca preturile sunt foarte mari in comparatie cu reteaua de magazine. De aceea savurez atmosfera pietelor de cate ori petrecem concedii în Franta sau România.
    Ce mai este obisnuit aici pe la noi, sunt târgurile anticar si Flohmarkt-urile - un gen de târguri pentru amatorii de comert (vanzatori neprofesionisti) , un gen de targ de vechituri. Ador aceste târguri! O plimbare printre tarabe iti poate oferi surpriza descoperirii vreunui obiect pe care ti l-ai dorit de mult. De obicei, de aici imi fac rost de noi obiecte pentru colectiile mele de miniaturi si vaze de sticla, cd-uri nostalgie, carti vechi sau tablouri-reclame vintage. Nemtii sunt în general foarte matinali, la ora 12 se sparg târgurile, masa de prânz se serveste între 12 si 14. In jurul orei 14 în Germania se serveste "Kaffee und Kuchen" si invitatia se numeste "Einladung zum Kaffeekränzchen" sau simplu Kränzchen ☺ La aceste întâlniri, cafeaua se serveste neaparat alaturi de una sau mai multe tipuri de prajituri sau placinte de casa. Este motiv de a te vedea cu vecinii sau cu prietenii si întâlnirea poate fi încheiata cu un pahar de sekt sau prosecco (cu sau fara Aperol sau suc de portocala).
    Sportul este foarte practicat în Germania. Aproape ca nu exista niciun om care sa nu fie înscris intr-un club sau asociatie sportiva si sa practice in mod regulat unul sau mai multe sporturi (cel putin de doua ori pe saptamâna). Deasemenea, plimbarile lungi prin parcuri sau pe malul râurilor, drumetiile si fotografiatul naturii sunt hobbyuri generale.
    Un start bun în luna decembrie sa ai, Larisa draga!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Germanii sunt renumiti pentru punctualitatea lor :).

      Noi suntem orodoxi amandoi, dar nu practicanti, trebuie sa recunoastem. Uneori eu mai merg la bisericile catolice de aici, atunci cand simt nevoia spirituala, pentru rugaciune sau pentru a prinde o lumanare, dar in afara slujbelor. Cum spui si tu, bisericile catolice sunt deschise mereu.

      Si aici la piata preturile sunt mai mari, dar cu toate acestea am observat ca francezii au un adevarat cult pentru genul acesta de comert, pietele lor fiind renumite. De ceva vreme ne-am obsinuit si noi duminica sa dam o tura. Cumparaturile mari le facem la supermarchet saptamanal, dar mai se gasesc mici "nimicuri" interesante la piata.

      Da, cred ca stiu ce spui despre tarhgurile anticar. Se organizeaza si aici, se numesc brocantes, sau vide-greniers, dar nu sunt saptamanale. Sunt niste date fixe, odata sau de doua ori pe an in localitatile mici, mai des poate in orasele mari. Am fost si eu la cel de la Amboise de anul asta, era imens targul. Ai dreptate, sunt o multime de obiecte interesante pentru amatori. Din pacate preturile sunt pe masura :(.

      Multumesc pentru completarile tale, Carmen. Este interesant de stiut cum este pe la altii :). Saptamana buna iti doresc!

      Ștergere
    2. preturile in piata Paris-Chatou sper exemplu, sunt absolut normale în comparatie cu piata din Augsburg! :)
      Cât priveste Flohmarkt-ul, aici preturile sunt foarte accesibile, în general obiectele ce sunt puse in vanzare nu sunt evaluate de cunoscatori si vanzatorii le-au obtinut poate prin curatarea vreunei case de oameni avuti, si pentru ca nu au investit bani in achizitionare, in functie de toanele lor, poti cumpara chestii vechi, frumoase si valoroase la preturi pana in 20 euro. La târgurile de antichitati, daaaa, iti trebuie potmoneu gros! :))
      O seara faina! ☺

      Ștergere
    3. Eu, trebuie sa recunosc, n-am fost la foarte multe targuri de antichitati. Cum pana anul trecut locuiam cu chirie intr-un apartament nu eram foarte interesanta sa strang multe obiecte in el. Am inceput sa merg anul acesta, cand am descoperit ca pot gasi o multime de lucruri simpatice pentru casa: veioze, tablouri, vaze si alte decoratiuni. Cele care sunt in stare foarte buna, nu sunt chiar ieftine, dar unele merita investitia, mai ales pentru cineva care iubeste stilul vintage.

      Ștergere
  2. Pe sotul tau il cheama Andrei, nu? La multi ani, multa multa sanatate si o viata cat mai relaxata si frumoasa alaturi de tine si Azorel!! (sper ca n-am gresit cu numele :D:D)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos pentru urari si pentru gandurile bune, Alexandra!

      Ștergere
  3. La multi ani sotului tau! Petrecere frumoasa impreuna! :)

    In linii mari sfarsitul de saptamana francez seamana cu cel de aici, din Romania. Insa cum eu fug de aglomeratie, iar aceasta depaseste orice imaginatie in weekend (in mall-uri, magazine gen hipermarket, cafenele, pub-uri, parcuri, gradini) eu prefer sa raman in casa si sa ies doar in timpul saptamanii. Din pacate nu scap de aglomeratie nici in timpul saptamanii, mi-am propus sa ies la fotografiat in Muzeul Satului intr-o zi de luni crezand ca o sa fiu singurul vizitator. Ce crezi, parca toata lumea a gandit la fel si locul era arhiplin. In plus am gasit si niste excursionisti adolescenti din Ucraina si aproape ca, intr-o galagie de neimaginat, mi-a parut rau ca nu am ramas acasa cu muncitorii mei de la reabilitate, cu bormasinile si ciocanele... :P :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos, Nice!

      Aici foarte multi ies din oras duminica. De exemplu Tours este aproape gol duminica dupa-amiaza, mai ales ca magazinele sunt toate inchise. In schimb devin aglomerate orasele mici, Amboise de exemplu. Fiind un orasel pitoresc si turistic, toata populatia regiunii vine aici sa-si petreaca duminica :)).

      Ștergere
  4. da, mi-a placut tare mult subiectul, mai ales ca este vorba si de mancare :)
    ma gandeam ca de mult vroiam sa invit prietenii la un... soiree racletee...am un aparat de facut si nu l-am folosit niciodata!!! poate imi dai ceva idei ce as putea prepara in tavitele acelea, ca pe gratarul de sus am idei :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In tavite se topeste branza. Aici se foloseste branza reclette in general, sau altele asemenatoare care seamana la textura cu cascavalul, doar gustul este un pic mai iute si imputit.

      Aici racleta se face in felul urmator: un pic inainte de servire se pregateste un platou de mezeluri bune, diverse sortimente de jambon, salamuri, muschiulet, sunca, etc. Se fierb cartofi in coaja, care se servesc calzi. Si se mai prepara ceva salata, sau castraveti murati, ceapa, legume verzi pentru a acompania, dupa gusturile fiecaruia.

      Apoi, in timpul mesei, fiecare isi pune in farfurie: cativa cartofi, ceva mezeluri (o parte din ele le poti frige pe gratarul aparatului), salata, etc si in acelasi timp isi pregateste branza in tavite (de obicei revin cam doua tavite de persoana). Cand branza este topita se varsa peste ce ai in farfurie si se manaca. Fiecare topeste branza in tavite pe toata durata mesei, atat cat doreste sa manance.

      Uite, am scris despre racleta aici: http://www.blogul-larisei.com/2015/03/la-raclette-placerea-meselor-de-iarna-franta.html

      Ștergere
    2. sarumana mult!
      aia iute si imputita imi place mie mult de tot!!!

      Ștergere
  5. Noua ni s-a parut ciudat la inceput ca nu vedeam puzderie de om pe strada. Acum ne-am obisnuit, cum ne-am obisnuit si cu conceptul lor de ''deschis non-stop'' :)

    P.S. La multi ani lui Andrei!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc :)!

      Si Tours era pustiu duminica, mai ales dupa-amiaza. Acum, aici la Amboise este exact invers. Toata lumea din orasele mari din zona vine la plimbare aici, mai la tara :))

      Ștergere
  6. La multi ani sotului tau!
    Sunt impresionata de cat de bine te-ai adaptat si ai inteles stilul de viata din zona ta. Eu am ceva ani de cand locuiesc aici si inca ma surprind multe dintre obiceiurile canadienilor. Desi nu sunt dintre cei care viseaza sa se intoarca in Romania, am multe scapari in ceea ce priveste adaptabilitatea.

    Dana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc!
      Nu stiu ce sa zic, probabil ca intr-un final adaptabilitatea tine de fiecare dintre noi si de felul nostru de a fi, astfel ca pentru unii este mai greu pentru altii mai usor. Tot ce pot sa spun este ca, de cand am venit aici, am fost curioasa si am incercat sa descopar si sa cunosc cat mai mult din cultura si obiceiurile francezilor.

      Ștergere
  7. M-am delectat aici la tine cu povesti despre stilul de viata a francezilor, chestii pe care nu le afli din ghiduri turistice.
    Treaba cu fumatul, bautul si altele, as putea spune ca in acel fel nu am fost niciodata tanara. :)) Fiecare isi face viata dupa cum gandeste si pofteste.
    Pe mine la piata ma deranjeaza ca pun preturi mari si nici calitate inalta nu gasesti. Rosii crescute fortat, marfa neingrijita. Ori mie mi-ar placea sa cumpar cat mai mult din tara mea, dar si producatorii sa fie mai generosi, mai atenti.
    Caldura din imaginile tale colectionate este sublima! Transmite timp liber, relaxare, perfecte pentru acest articol.
    pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mda, eu cred ca generatia asta tanara, pustanii de atazi, sunt mult mai rebeli decat am fost noi. E un pic normal, au acces la mai multe informatii cu internetul asta si traiesc intr-o societate ceva mai permisiva. In general zic, nu numai la capitolul bautura sau fumat. Eu uneori ma uit mirata si la cum sunt imbracati, coafati :))

      Ștergere
  8. Ce zona frumoasa, nu am ajuns niciodata in Franta dar mi-ar placea mult sa o vizitez.
    Nici eu nu vad zapada aici unde locuiesc (Grecia) si nici iarna nu prea exista, iarna trecuta au fost vreo 5 zile cu temperaturi mai scazute decat de obicei si m-am bucurat ca un copil cand simteam noaptea o tentativa de ger :)
    Cumpar cat pot local dar din pacate, ca peste tot, tot ce e local si mai sanatos costa mult mai mult.

    RăspundețiȘtergere