Fotografii brute vs. fotografii prelucrate

Stăteam la o discuție cu cineva pasionat de fotografie, iar din vorbă în vorbă am ajuns la subiectul sensibil al post-procesării. Persoana respectivă mi-a mărturisit că preferă să nu-și proceseze fotografiile, favorizându-le pe cele naturale, exact ca cele pe film de pe vremuri. Degeaba am ținut eu o pledoarie pentru îndreptarea micilor greșeli tehnice, rezolvarea elementelor inestetice, sau despre transformarea într-o imagine cât mai plăcută. Nu și nu, omul era adeptul fotografiei cât mai autentice, care să surprindă un moment așa cum este el, fără să-l altereze prin diverse metode artificiale. Deși știam lucrul acesta și până atunci, discuția mi-a întărit convingerea că există opinii împărțite în ceea ce privește fotografia, subiectul post-procesării creind încă o mulțime de controverse. De o parte se situează tabăra celor care cred că fotografia trebuie să rămână nealterată, iar de altă parte tabăra celor care consideră că post-procesarea aduce un plus estetic. De regulă ori e albă ori e neagră, foarte rar se situează la mijloc. 




Desigur că vorbim aici despre amatorii cât de cât pasionați de fotografie. Nu vobim despre fotografii profesioniști, care au urmat cursuri în domeniu și fac un job din asta, dar nici despre persoanele pentru care fotografia reprezintă cel mult imortalizarea propriei moace în diverse locuri și ipostaze. Vorbim despre noi ăștialalți, pentru care fotografia este o activitate plăcută de timp liber, care am investit un pic nu doar bani, ci și ceva documentare, sau exercițiu. 

Eu personal vă mărturisesc că sunt pentru post-procesare, atât timp cât acesta se face într-un mod plăcut și cu bun gust. Imi editez pozele, mai mult sau mai puțin, în funcție de necesitate și de efectul dorit, și nu numai pe cele care apar pe blog sau pe rețelele de socializare, ci și cele pe care le țin pentru mine, imprimându-le sau le transferându-le pe o ramă foto digitală. Folosesc Photoshop de foarte mulți ani, chiar dacă interfața lui mi-a părut destul de ostilă la prima "întâlnire". Ador acest program și-mi place să mă "joc" în el aproape la fel de mult precum îmi place și să mă "joc" cu aparatul foto. Fotografia digitală și post-procesarea ei mi se par două lucruri complementare, astfel că eu personal nu aș vedea-o pe una fără alta. 

Editarea fotografiilor digitale este un pic ca machiajul în opinia mea. Atât timp cât este aplicat rezonabil și cu bun gust el sporește frumusețea, punând în evidență trăsăturile. Insă dacă este aplicat în cantități industriale și fără stil, efectul este catastrofal. Așa stă treaba și cu post-procesarea și să vă expun câteva dintre argumentele mele. 

In primul rând, cu riscul de a mă crede superficială, consider că o imagine digitală prelucrată este întotdeauna mai spectaculoasă decât una brută. Chiar și cea mai bună fotografie se poate îmbunătăți, post-procesarea adăugându-i un plus de valoare estetică. 

Apoi, mai cred că fotografia este o modalitate de exprimare a fiecărui fotograf, amator sau profesionist, iar scopul ei nu este nici pe departe cel de a reproduce realitatea. Este despre artist, despre viziunea sa, despe creativitate, despre gustul personal, despre imaginație. Tocmai de aceea în astfel de situații unora va plăcea, altora nu, niciun fotograf nu va putea să mulțumească pe toată lumea. În plus, apropo de realitate, fotografia digitală, oricât de corect realizată ar fi, nu va reproduce niciodată culorile, lumina, constrastul pe care ochiul nostru le percepe pentru că tehnic și fizic nu este posibil, astfel că editarea nu duce mereu la o supraevaluare a realității cum cred mulți, ci poate duce exact la zugravirea ei, așa cum este de fapt. 

Pentru mine post-procesarea înseamnă în primul rând corecții de bază, imperfecțiuni, elemente în plus, îndreptări ale liniei orizontului, decupări pentru o mai bună compoziție, ajustarea luminozității și contrastului, a saturației și vibranței culorilor. Nu văd nimic rău în asta. Rezultatul este cu siguranță mai plăcut ochiului decât cel original. Să recunoaștem, ni se întâmplă de multe ori să nu fim atenți atunci când fotografiem, mai ales în călătorii. Cine stă de fiecare dată să fie atent la toate detaliile, să facă mereu setările corecte, expunere, apertură, ISO, balans de alb, etc? Cine are timp mereu pentru toate acestea? Eu cred că nici fotografii profesioniști nu au întotdeauna. Si atunci de ce să nu ne folosim de ce ne oferă lumea digitală? 

In concluzie, eu personal nu mereu sunt interesată să văd realitatea, pe care s-ar putea să se întâmple chiar s-o cunosc, ci mai degrabă sunt interesată de viziunea voastră asupra ei. De felul vostru de a spune povestea. 

Aș fi curioasă ce credeți voi :). 



Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

8 comentarii:

  1. Si eu fac la fel, Larisa. Corectez ce e de corectat si atat cat sa aduc fotografia cat mai aproape de perfectiunea pe care o vad eu. Dar sunt fericita cand imi reuseste o poza la care simt ca nu am nimic de adaugat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa si eu. Adevarul este ca uneori, cand ies efectiv la fotografiat, chiar si in gradina, sunt atenta la ceea ce fac, astfel ca am mai putin de munca dupa. Insa in vacante de exemplu recunosc, nu prea dau importanta la setari :)).

      Ștergere
  2. Uneori e nevoie de corectare, imbunatatire cand aparatul nu scoate din setarile alese, uneori vrem ceva si mai artistic, dincolo de realitate, reflexii din imaginatie.
    As fi contra doar in cazurile in care s-ar folosi de programe pentru a crea o alta impresie, in review-urile de produse, exemplu: aplici un filtru pe ten astupand punctele negre sau porii scriind ca e meritul unei creme.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ai dreptate in ceea ce priveste crearea unei alte impresii, mai ales cand este vorba de cosmetice. Aici deja nu mai este vorba de viziune sau imaginatie ci de castiguri, ce nu fac unii pentru ceva banuti sau produse in plus?! :)) Dar ce vorbesc eu aici, blogerii ca blogerii, dar nici marile reviste nu-s mai prejos care ne bombardeaza zilnic cu imagini perfecte ale unor vedete...

      Ștergere
  3. Salut,
    Noi facem parte din categoria celor care nu prlucreaza in nici un fel pozele. Pentru ca sunt fotografii de calatorie asa ca am decis ca ar trebui sa fie cat mai aproape de realitate. Am vazut prea multe fotografii care sunt atat de "bibilite" incat spun povestea unui basm nu a unei realitati.

    Asta nu inseamna ca am ceva impotriva celor ce fac asta. Este alegerea fiecaruia ce vrea sa faca cu fotografia lui. Mai mult cred ca atunci cand vrei sa treci de la "hobby de week-end" la arta discutia se schimba un pic. sau cand vrei sa treci de la fotografie facuta cu scopul sa arate cat mai precis realitatea la fotografie care sa sublinieze o idee anume, un sentiment, o emotie etc etc etc.

    Sunt enorm de multi factori. Deci personal nu o vad deloc ca pe o situatie "alb sau negru". Insa recunosc ca apreciez mai mult o fotografie exceptionala iesita doar din apasatul pe buton nu din prelucratul in Photoshop.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, sunt multi factori si multe situatii, Adela. Nu incerc sa conving pe nimeni ca-i mai bine asa sau invers, nici n-as putea, sunt doar o persoana pentru care fotografia este o activitate placuta de timp liber, fie ca e vorba de vacante sau ceea ce ma inconjoara zi de zi. Intr-un final e de preferat ca fiecare sa se simta liber sa procedeze cum vrea si cum ii place. Eu am ales sa-mi placa basmul :)

      Pe de alta parte, daca ne referim strict la realitate, ca veni vorba de ea, nu orice fotografie scoasa direct din aparat o reda. Ca din apasatul pe buton sa iasa o fotografie buna fotograful trebuie sa aibe ceva cunostinte de expunere corecta sau cel putin un pic de noroc. Altfel, asa cum multe fotografii photoshopate supraevalueaza realitatea, multe dintre cele brute o subevalueaza...

      Ștergere
  4. Mi-ar placea si mie sa lucrez in photoshop. Uneori am impresia ca n-o sa invat niciodata. Toata lumea accentueaza cat de dificil e.
    Evident ca sunt pro editare. Si pentru fotografiile cu peisaje, dar mai ales pentru cele cu oameni. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E dificil oleaca la inceput pana te obisnuiesti cu interfata si cu butoanele, apoi pe masura ce exersezi devine mai prietenos. Pentru ca despre asta este de fapt vorba in photoshop, despre exercitiu si perseverenta. Practic eu cred ca photosopul nu se invata, se "dobandeste" cumva in timp. Programul este extrem de complex si face multe lucruri, ceea ce folosim noi, fotografii amatori, este doar o parte infima, asa ca nu-i greu de parcurs. Eu am urmarit un curs video, am trecut prin program de la A la Z cum s-ar spune, desi ceea ce utilizez astazi efectiv reprezinta foarte putin, restul aproape ca am uitat complet, tre sa ma uit pe notite ca sa-mi amintesc cum se face :)).

      Daca ai programul nu te simti descurajata, Nice, incearca-l! Pentru ca daca-ti place editarea foto sigur o sa te indragostesti de el.

      Ștergere