În bucătăria corsicană

V-am tot povestit despre Corsica că este o insulă surprinzătoare prin peisajele sale, dar să știți că nici gastronomia nu se lasă mai prejos. Gastronomia reflectă cultura și civilizația unui popor sau a unei regiuni, ea făcând parte din istoria sa intimă, iar Corsica oferă o mulțime de produse și preparate locale ce amestecă mii de arome, fiecare înghițitură devenind unică. Preponderent mediteraneană și destul de simplă, cucina corsa este o încantare pentru papile grație bogăției naturale și tradițiilor insulei. Pilonul de rezistență este reprezentat de mare, care oferă pești din abundență, languste și alte crustacee, preparatele culinare fiind strâns legate de acestea, plus de alte produse regionale, ca măslinele, castanele, smochinele, sau de vechile tradiții ale creșterii porcilor și a oilor. Majoritatea bucatelor corsicane sunt naturale, proaspete, cu un gust subtil și parfumat. În plus, via este prosperă și dă vinuri de calitate foarte bună.  
  


Dar să o luăm cu începutul... 

Produsele din carne corsicane, la charcuterie corse
  
Produsele din carne corsicane, bazate în principal pe carnea de porc, sunt printre cele mai reputate și gustoase din Franța, s-ar zice pentru că porcii sunt crescuți în libertate și hrăniți cu castane, acest lucru oferind o carne fermă, cu fibre lungi, strânse și cu un gust unic. Coppa, lonzu, salsiccia, prizuttu sau figatellu sunt "vedetele" corsicane, iar cele artizanale sunt cele mai căutate, vorbim aici despre produsele fabricate de micii producători autohtoni în creierii munților, cât mai natural, fără conservanți sau alte adaosuri artificiale. Trebuie gustate neapărat dacă ajungeți pe insulă, sunt delicioase și de foarte bună calitate. Câteva exemple: 
  
prisuttu, un jambon fin tradițional; 
- coppa, specialitate din pulpă de porc sărată, piperată la suprafață, afumată și uscată;
lonzu, mușchi de porc conservat într-un înveliș gras cu un gust extraordinar de aromat; 
figatellu, un cârnat subțire pe bază de ficat de porc, ce se mănâncă de regulă fript alături de pulenta, mămăligă de castane; 
- salsiccia, cârnat uscat piperat numai bun la apéro, alaturi de o bere locală (preferatul meu!). 


 salsiccia în stânga, lonzu în dreapta, la mijloc un suvenir pentru acasă :)) 

Brânzeturile corsicane, a doua specialitate a insulei 
  
Brânzeturile corsicane sunt variate de la o regiune la alta și au reputația de a fi foarte parfumate, majoritatea fiind obținute din lapte de oaie sau de capră. Specialitatea absolută a insulei este brocciu, o brânză cu masa moale, ce se degustă adesea adesea cu dulceață de smochine sau cu miere artizanală. Alte specialități: brânzeturile de capră cu masa dură din zona Sartène, cele de oaie cu masa semi-moale din zona Alta Roca sau Niolo, etc. 

brocciu la stâna Grotelle, valea Restonica (stânga și mijloc), brocciu+ alte câteva brânzeturi-suvenir pentru acasă (dreapta) 

Peștele și fructe de mare, un adevărat patrimoniu gastronomic 

  
Lup de mare, doradă, rouget, sardine toți ar trebui degustați. Apoi fructele de mare sunt renumite și căutate, ca de exemplu langustele de la Centuri sau stridiile și midiile din crescătoriile de pe lacul Diane. 


prânzul în portul pescăresc din satul Centuri, peninsula CapCorse
  
Preparate culinare corsicane gătite 
  
Restaurantele propun preparate tradiționale gătite, cele mai cunoscute fiind: aziminu, o supă de pește corsicană, anchoïade, diverse specialități pe bază de languste, crustacee și fructe de mare ce se mănâncă crude sau un pic fierte, pulenta (mămăligă din făină de castane), migliacci,  supă de castane, vinete umplute à la bonifacienne, cannellonis sau raviolis au brocciu, paste cu fructe de mare, porc gătit în sos de castane, sau vită în sosuri mediteraneene, etc.


prânzul la Bonifacio

Deserturi corsicane 
  
Mesele se termină și în Corsica într-o notă dulce, cu un fruct copt sub soarele mediteranean sau cu o prăjitură pentru pofticioși. Cele mai cunoscute deserturi sunt fiadonne, o prăjitură cu brânză brocciu și lămâie, specialitate inconturnabilă a Corsicii, tortas, tarte cu fructe uscate, sau prăjiturile pe bază de făină de castane. Mai puteți încerca: beignets au brocciu (gogoșele cu brocciu) sau celebrele canistrelli corsicane, adică niște fursecuri uscate parfumate cu anason sau lămâie.


prajitura din faina de castane

Berea, castanele și făina de castane 
  
Corsica este paradisul castanilor. Cultivat încă din secolul 16, când genovezii i-au incitat pe localnici să-l cultive, castanul este astăzi la in Corsica un arbore emblematic, insula rămânând una dintre ultimle regiuni din Europa unde fructele uscate ale castanului sunt transformate în făină, în vederea elaborării a numeroase preparate culinare: creme, gemuri, biscuiti, prăjituri, chiar lichioruri si bere. Făina de castane este atât de strâns legată de tradițiile și gastronomia insulei, încât este protejată de o AOP (appellation d'origine protégée) încă din 2006, transformată în AOC (appellation d'origine contrôlée) în 2010. Este foarte căutată și recomandată de nutriționiști în ultimii ani pentru că nu conține gluten, este bogată în fier, magneziu și vitamine. 

Si ca să fie tacamul complet, in Corsica exista si o bere din făină de castane. Se pare că prin 1991, Armelle și Dominique, el originar din satul Pietraserena din departamenul Haute-Corse, au avut o idee ingenioasă: să inventeze o bere cu adevărat corsicană, nu doar o bere produsă în Corsica. Și cum altfel ar putea fi o bere cu adevărat corsicană, decât o bere din castane?


În Corsica castanul este numit și "arborele vieții", sau "arborele pentru pâine". Însă până la "pâinea lichidă" au fost necesari ani buni de cercetări, nicăieri în lume n-a mai existat o bere din făină de castane. Așa că după studii chimice, biologice, teste, s-a validat că fructele castanilor posedă calitățile necesare pentru bere: fermentează ușor și dau o culoare plăcută, astfel că o rețetă a fost finalizată. Din acel moment au mai fost necesari încă 2 ani de pregătiri și studii, până ce părțile tehnice și financiare au fost puse la punct; abia în 1996 prima fabrică de bere corsicană este deschisă la Furiani. Berea se va numi Pietra, nume ce provine de la satul de origine al familiei Sialelli. Traversând drumurile Corsicii, pe la târguri și piețe și propunând Pietra spre degustare în magazine și baruri, cei doi îndrăzneți au reușit să convingă. Trebuie s-o gustați dacă ajungeți pe insulă, este brună și foarte gustoasă. Există încă două alte beri blonde tot pe bază de castane făcute de aceeași berărie, Serena și Colomba, aromatizate cu ierburi de maquis. Se găsesc peste tot pe insulă, în sticle sau la presiune. 

Vinurile, mândria insulei 
  
Având un teritoriu predominant valonat și o climă însorită cu vânturi puternice ce joacă un rol regulator, Corsica este un teritoriu propice viticulturii. Se cultivă soiuri specifice ce nu se găsesc pe continent, ca ciaccarello, nielluccio sau vermentino, soiuri adaptate condițiilor locale, iar producția este constituită din vinuri de masă, vinuri de pays și câteva AOC: AOC Ajaccio, AOC Muscat-du-Cap-Corse, cu arome complexe de smochine, nuci și alune, AOC Patrimonio, cel mai cunoscut vin corsican, foarte aromat și elegant, AOC Vins de Corse, AOC Vin-de-Corse-Calvi, una dintre cele mai vechi podgorii de pe insulă, AOC Vin de Corse-Coteaux-du-Cap-Corse cu vinuri albe seci și elegante, AOC Vin-de-Corse-Figari, AOC Vin-de-Corse-Porto-Vecchio, fin și aromat, AOC Vin-de-Corse-Sartène. Preferatele mele sunt Patrimonio și Muscadellu, un vin spumant, alb sau rosé, intens și complex, cu note florale și arome fructate. Viu și echilibrat, vi-l recomand dacă ajungeți pe insulă. 


Alte băuturi ar mai fi: apele minerale - trei ape sunt produse în Corsica: două plate, Saint-George și Zilia, și una gazoasă, Orezza - și lichiorurile de afine sau castane, care rămân o specialitate insulară. 

Mierea corsicană, gemurile și dulcețurile 
  
Mierea corsicană, de maquis sau de castane, este variată, parfumată și beneficiază și ea de o AOC: Mele di Corsica. Dintre dulcețuri, cea de smochine este cea mai răspândită și se servește adesea alături de brânzeturile locale. 
  


Unde degustăm preparatele tradiționale și produsele locale corsicane? 
  
1. Restaurantele tradiționale de pe insulă sunt nenumărate, mai scumpe, mai ieftine, mai pretențioase, mai modeste, în sate izolate sau în stațiuni turistice, pe malul mării sau în creierii munților, cu siguranță veți găsi de toate pentru toate buzunarele, gusturile și preferințele. În plus, ca peste tot, meniul și prețurile sunt afișate la exterior, astfel că aveți posibilitatea să vă faceți o idee înainte de a vă așeza la masă. Un restaurant bun tradițional exact în centrul istoric din Bonifacio este Aria Nova (v-am povestit AICI). Mi-a mai plăcut U Castellu de la Sagone (v-am povestit AICI), cu terasa sa "spânzurată" deasupra mării - absolut magnifică - un restaurant ce servește cu precădere langustă și fructe de mare. În Vechiul Port din Bastia am mâncat o supă de pește corsicană la restaurantul Chez Huguette (v-am povestit AICI), cu o vedere superbă asupra portului și a bisericii Saint Jean. 

supa de pește corsicană de la Bastia 

2. Piețele locale sunt permanente sau volante. O mulțime de comercianți cu produse tradiționale de calitate se strâng în aceste piețe, veți găsi de la fructe și legume prospete, la preparate din carne, brânzeturi, pâine și patiserie, dulcețuri până la vinuri și alte băuturi. Găsiți o selecție AICI, cu informații despre locație și program. Eu am mers de câteva ori la cea din Ajaccio, din place Abbatucci. O mulțime de produse savuroase, nici nu știi ce să alegi. 
  
piata Abbatucci din Ajaccio

3. Târgurile și festivalurile gastronomice sunt o altă modalitate de a gusta produsele tradiționale, totul este să ai norocul să se desfășoare unul în timpul sejurului tău. Festivalul vinului, al castanelor, al smochinelor, etc, mai multe informații AICI
  
4. Micile buticuri artizanale de tip boulangerie sau charcuterie pe care o să le găsiți la tot pasul. De regulă micii producători loclali comercializează produsele de cea mai bună calitate. 
  
Și în ultimul rand… 
  
5. Supermarketurile care au avantajul de a propune prețuri mult mai mici, dar nu și produse de cea mai bună caitate. În Corsica în fiecare supermarket veți găsi un raion de produse locale. 


 Mini-ghidul de vizitat Corsica îl găsești AICI 

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

9 comentarii:

  1. Pana la dulciuri am rezistat tentatiei. Acum imi lasa gura apa si ma duc sa caut ceva in dulap la bucatarie :) Castane avem si noi multe dar nu faina de castane. Si mi-ar place sa o folosesc la gatit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Recunosc, nici eu n-am folosit-o niciodata si ca sa fiu sincera, n-as putea spune ca ma dau in vant dupa gustul castanelor. Dar prajitura din imagine cu faina de castane mi-a placut la nebunie :). De bere nu mai zic :))

      Ștergere
  2. Mi-e o foame acum de nu mai stiu nici cum ma cheama !! Pozele sunt superbe !
    xoxo

    www.sorananistor.com

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Sorana! Ma bucur ca ti-au placut :)

      Ștergere
  3. DELICIOS! da, cu litere mari! :) cand voi ajunge in locurile unde ai fost tu, voi printa aceste articole si o sa le spiralez. Foarte bine documentat totul! P.S ma opresc aici...ma duc sa mananc ceva :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc :)!
      Stii cum este, cand iti place ceva foarte mult scrisul despre si documentarea devin o adevarata placere ;)

      Ștergere
  4. Cum se face ca nimeresc la articolele tale "alimentare" tocmai cand am frigiderul in mare parte gol! :)) Toate cele prezentate arata biine, dar acum am o pofta de branzeturi si fructe de mare...!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) sa stii ca si mie mi se intampla uneori la fel cand ma uit pe alte bloguri. Culmea este ca cel mai des nimeresc la articolele cu mancare exact cand imi este foame :))

      Ștergere
  5. Restaurante traditionale - minunat si cateodata inedit sa degusti anumite preparate locale, daca ai curaj :), oricum eu apreciez pe unde calatoresc ca sunt afisate si in exterior anumite mancaruri si tarifele aferente, transparenta este binevenita oriunde.

    RăspundețiȘtergere