O nouă vizită la castelul Villandry

Când am mers la Villandry, la sfarsit de august, nu mai vizitasem un castel de aproape un an, de când fusesem în septembrie trecut, cu Erika în burtică, la micuțul Gaillard. Nu știu exact de ce am lăsat să treacă atâta timp, poate din cauza problemelor din ultimul trimestru de sarcină, oboselii din primele luni de proaspătă mămică, lipsei de dispoziție pentru astfel de ieșiri din ultima vreme, preferându-le mai degrabă pe cele simple prin oraș sau în parc... În fine, treaba nu avea cum să continue așa și profitând de vizita prietenilor din țară, care și-au exprimat dorința expresă de a revizita acest castel minunat, iată că l-am revizitat și noi. 
  


Nu o să vă vorbesc prea mult azi nici despre castel nici despre spendidele sale grădini, v-am povestit destule cu ocazia vizitelor precedente. Ce vreau să vă spun acum este ca la Villandry a început călătoria mea pe Valea Loarei, pe vremea când eram un simplu musafir în Franța, acesta fiind primul castel vizitat, iar grădinile sale desăvârșite, atât de ingenios realizate și colorate în nuanțe de octombrie, m-au făcut să mă îndrăgostesc pentru totdeauna de acest loc. Și probabil că Villandry mi-a deschis apetitul de cunoaștere și mi-a insuflat dorința de a descoperi acesta minunată regiune în care locuiesc. 
  
Întâmplător sau nu Villandry a fost și primul castel vizitat cu Erika. Azorel a rămas acasă din păcate pentru că deși câinii sunt autorizați în grădini, în castel nu au voie. Dar chiar și așa, plimbarea a fost foarte plăcută, Erika a tras un pui de somn la început, iar după ce s-a trezit a privit atentă în jur, cât timp am vizitat interiorul. Este foarte fascinată se pare de incinte noi, castele, muzee, de obiecte, decorațiuni, tablouri, așa că pot să admir în voie fără teamă că se va plictisi, fără a abuza totuși de răbdarea ei, desigur.  

Plimbarea prin grădini în schimb n-a fost chiar ideală, ziua cu pricina fiind una toridă, așa că am făcut un tur rapid, ceva poze și ne-am întors acasă. Revenim probabil pentru a profita pe-ndelete când temperaturile vor fi mai moderate și potrivite pentru plimbare cu cea mică. Poate la sărbătoarea recoltei, cine știe... 
  
Însă, indiferent de durată și circumstanțe, o ieșire la Villandry, chiar și pentru a nu știu câta oară, se dovedește mereu o idee excelentă! Vă las cu pozele. 
  

















PS: pozele sunt făcute cu noul meu aparat foto, mic și ușor ca pana, Sony Alpha 6000, pe cel mai auto mod cu putință  😂😅😂

Share this:

Despre autoare

Sunt Larisa, născută in București, cu domiciliul actual la Amboise în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, munte, călătorii, bucate și vinuri bune, iar pe blogul-larisei.com scriu despre experiențele mele franceze, despre locurile interesante pe care le vizitez, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber.

4 comentarii:

  1. Buna seara, gradinile sunt impresionante, asa cum le vedem in Franta parca doar ocazional le observam in alte tari europene. Cateodata ma gandesc la aceste gradini atent intretinute ca la "minunatia" florala existenta la noi in tara de care ne putem bucura cand vizitam manastirile din diferite zone geografice. Pe scurt, aveti nevoie de o toamna lunga si frumoasa pentru cat mai multe plimbari.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si aici, gradinile acestea "à la française" au la origine gradinile manastirilor medievale, intretinute la acea vreme de calugari.
      Multumesc muet, asemenea!

      Ștergere
  2. Aahhh, cat de multe privelisti frumoasee! Este printre castelele pe care le admir cel mai mult! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este un castel foarte frumos intr-adevar, mai ales datorita gradinilor.

      Ștergere